de Laura Zmaranda
În fiecare an, în luna lui Cuptor, universul cosmic trage cortinele pentru a dezvălui un spectacol aproape mistic. Din înaltul boltei cereşti, Constelaţia Perseu pare să desprindă din mantaua sa stele. Sunt, de fapt, meteori care îşi încheie călătoria cu 59 de kilometri pe secundă, într-un fascicul de lumină ce poate fi remarcat cu ochiul liber pentru câteva clipe şi de pe Pământ. Am încercat să desluşim câteva dintre misterele acestui fenomen astronomic interesant cu ajutorul unui fin observator al cerului. Domnul Valentin Grigore, fondator şi preşedinte al Societăţii Astronomice Române de Meteori, un om care şi-a adus contribuţia în astronomia românească vreme de mai bine de trei decenii, a fost cel care ne-a expus şi viziunea ştiinţifică a „ploii de meteori” Perseide.
Maximum de activitate va fi în noaptea de 12 spre 13 august
- În fiecare an, în luna august avem parte de un spectacol astronomic inedit. Despre ce este vorba?
- Într-adevăr, în fiecare an, în preajma datei de 12 august, poate fi admirată cu ochiul liber aşa-zisa „ploaie de meteori” Perseide. Este un fenomen spectaculos, pentru că în noaptea cu maximum de activitate, în numai câteva ore se pot vedea cu ochiul liber pe cer zeci sau sute de meteori. Acest fenomen luminos apare sub forma unei dâre de lumină, numită popular „stea căzătoare”. Anul acesta se aşteaptă ca maximum de activitate al curentului de meteori Perseide să aibă loc în noaptea de 12 spre 13 august, cu un vârf de activitate în intervalul dintre ora 3:00 şi 5:00 dimineaţa. Însă, cei care vor să admire Perseidele trebuie să privească cerul începând cu ora 22:00, pentru că există posibilitatea ca vârful de activitate să vină mai devreme cu câteva ore.
- Care este explicaţia ştiinţifică a acestui fenomen astronomic?
- Se crede că meteorii provin de la fragmentele lăsate în urmă de comete, acestea împrăştiindu-se de-a lungul orbitei cometei, în spaţiu. În momentul în care aceste mici fragmente, denumite meteori, intră în atmosfera terestră, având viteză foarte mare, prin ciocnirea cu moleculele de aer, undeva între 70 şi 100 km altitudine, se aprind şi ard, producând fenomenul luminos cunoscut sub numele de meteor. Sunt şi cazuri în care fragmentele provin din ciocnirea asteroizilor. Dacă aceste fragmente sunt mai mari - de ordinul zecilor de centimetri, metri sau zeci de metri -, acestea nu ard în întregime la trecerea prin atmosferă şi cad pe Pământ sub formă de meteoriţi. Curentul de meteori Perseide este atribuit cometei Swift-Tuttle, cometa care generează aceste fragmente şi care are o perioadă de rotaţie în jurul Soarelui de 133 de ani. În perioada de activitate a Perseidelor - între 17 iulie şi 24 august -, Pământul întâlneşte, în drumul lui prin spaţiu, locul pe unde a trecut cometa care generează acest curent de meteori. Ca urmare, particulele care evoluează pe orbita cometei întâlnesc Pământul şi intră în atmosfera acestuia, producând „ploaia de meteori” Perseide. Maximum de activitate are loc în momentul în care Pământul se apropie cel mai mult de zona orbitei cometei unde concentraţia fragmentelor este cea mai mare.
„În condiţii prielnice, într-o oră se pot vedea şi 100 de meteori”
- Câţi meteori se pot vedea în momentul maxim al acestui spectacol astronomic?
- În momentul de maximum se pot vedea cu ochiul liber între 60 şi 100 de meteori pe oră în condiţii ideale, adică cer complet senin, fără lună, fără poluare luminoasă şi cu radiantul cât mai sus pe cer. Se poate privi pe cer în orice direcţie, cel mai indicat la o distanţă între 20 şi 40 de grade faţă de radiant, în cazul de faţă Constelaţia Perseu. Anul acesta însă, vizibilitatea fenomenului va fi obturată de lumina puternică a Lunii, care, la 10 august, se va afla în fază de Lună Plină. Ca urmare, numărul meteorilor observaţi poate să scadă undeva la jumătate. Posibil ca doar meteorii mai strălucitori să fie văzuţi.
Zonele rurale sau munţii oferă cea mai frumoasă panoramă a „ploii de stele”
- Care sunt locurile cel mai indicate pentru a urmări acest fenomen cosmic?
- Poluarea luminoasă, produsă de iluminatul inadecvat al oraşelor, nu ne permite să observăm meteorii. De aceea, pentru a observa acest fenomen, trebuie să ne deplasăm cât mai departe de lumina oraşelor, de preferat în zonele rurale slab iluminate sau la munte. Orizontul trebuie să fie cât mai deschis, iar condiţiile de observaţii, confortabile.
- Ce importanță are acest eveniment astronomic pentru oamenii de ştiinţă?
- Studiul frecvenţei şi strălucirii meteorilor furnizează cercetătorilor informaţii privind concentraţia de materie aflată pe orbita cometelor care produc curenţi de meteori, cu efecte privind studierea dinamicii materiei interplanetare. În urma acestor observaţii, la care îşi aduc contribuţia observatori din toată lumea, în special astronomi amatori, cercetătorii pot face predicţii privind momentul în care Pământul va întâlni astfel de concentraţii de materie interplanetară. Ca urmare, putem şti când va avea loc o nouă „ploaie de meteori” şi ce intensitate poate avea.
Mai strălucitoare decât Luceafărul
Curentul de meteori Perseide este unul dintre cei cinci-şase curenţi meteorici importanţi ai anului. Este faimos pentru că produce o activitate importantă în fiecare an (alături de Geminidele din luna decembrie), dar mai ales pentru că este activ pe timpul verii, când temperatura mediului înconjurător este ideală pentru observaţii astronomice, iar majoritatea oamenilor se află în vacanţă. Orice curent de meteori important produce aşa-zisa „ploaie de stele”. Diferenţa dintre meteorii produşi de alţi curenţi de meteori constă în numărul lor, strălucirea, viteza de deplasare, culoarea, urma lăsată în atmosferă. În rest, meteorii sunt aceeaşi, atractivi şi spectaculoşi pentru orice observator care ştie să se bucure de frumuseţea cerului înstelat. Curentul de meteori Perseide este cunoscut şi pentru faptul că determină apariţia unor meteori foarte strălucitori numiţi bolizi. Aceştia pot fi mai strălucitori chiar decât Planeta Venus, cunoscută popular ca Luceafărul.