de Raluca Grințescu

Luna octombrie este zisă și Brumărel, căci atunci începe să cadă bruma. Sunt multe superstiții legate de această lună, cele mai multe ţin de prevestirea timpului, astfel: dacă în octombrie cad multă brumă și zăpadă, luna ianuarie va fi moale și călduță; dacă bubuie în octombrie, sunt semne de iarnă ușoară; cu cât frunzele arborilor cad mai curând, cu atât mai roditor va fi anul următor. Sunt și alte superstiții și obiceiuri, multe legate de cele două mari sărbători ale lunii: 14 octombrie - Sfânta Cuvioasa Parascheva, și 26-27 octombrie - Sfântul Mare Mucenic Dimitrie și Cuviosul Dimitrie cel Nou.

Cine va coase sau va toarce va face negi pe mâini

Sfânta Cuvioasa Parascheva este pe 14 octombrie; în această zi, la sate, are loc „îngroparea” verii; se face la biserică o masă comună, cu bucate multe și alese, dar mulți gospodari postesc cu desăvârșire în această zi, pe care poporul o numește și Vinerea Mare, indiferent în ce zi cade această sărbătoare, căci se spune că Sfânta a fost chinuită de păgâni într-o zi de vineri. Nu se mănâncă în această zi nuci sau alte poame care au cruce. Superstiția spune că, dacă toamna nu plouă până la Cuvioasa Parascheva, atunci se pune iarna curând; cum va fi această zi, așa va fi mereu până la Sfântul Dumitru. În dimineața acestei zile, ciobanii caută să vadă cum s-au culcat oile: dacă stau grămadă, iarna va fi grea; dacă stau împrăștiate, va fi ușoară. Din superstiție nu se lucrează, fiind primejdie de boli; nu se coase, căci va fi rău de trăsnet, de grindină, de boli de ochi sau de cap. Cine va coase sau va toarce va face negi pe mâini. Acum se slobozesc berbecii la oi, pentru ca mieii să fie născuți înainte cu două săptămâni de Paște; superstiția spune că mieii ce se vor naște vor fi frumoși și pestriți. Din această zi, până la 27 octombrie, nu e bine să se semene secară, căci e primejdie de moarte pentru semănător.

Ziua Lupului, Lucinul, deschide un ciclu de trei Filipi de Toamnă

După Sfânta Parascheva urmează 17 octombrie, când este o nouă sărbătoare consacrată lupilor, care vine și ea cu superstiții și se ține pentru a fi feriți de lupi. În această zi se încleștează dinții de la darac (pieptenele cu care se scarmănă lâna) și se interzice orice activitate legată de prelucrarea lânii, părului și pieilor de animale, de teama lupilor. La 18 octombrie este Ziua Lupului, Lucinul, care deschide un ciclu de trei Filipi de Toamnă; în această zi e rău de lupi și se spune că Lucinul se ține tot de vite, ca să nu se stingă de boli. Și, în sfârșit, ziua de 25 ale lunii, când este Ajunul Sfântului Dumitru, o sărbătoare cu caracter funerar, care conține: pomeni, ruguri și veghea rituală. Acum se face „focul lui Samedru”; superstiția cere ca peste foc să sară copiii, ca să fie sănătoși tot anul, sau tinerii; cei care reușesc să sară se vor căsători în decursul anului. Când focul este aproape stins, fiecare gospodar ia câte un tăciune, care este apoi aruncat în livadă, pentru ca pomii să rodească și în anul care vine. De altfel, focuri rituale se pot face și în livadă. Se spune că iarna grea este prevestită de abundența nucilor și a gutuilor.

Sfântul Dumitru, garantul soroacelor

Acest sfânt sărbătorit la 26 octombrie este asociat cu moartea naturii, cu sosirea iernii și a frigului, este patronul păstorilor și garantul soroacelor. În această zi începe „Vara Sâmedrului”, care ține patru zile. Această zi este zisă a soroacelor; pe vremuri se refăceau contractele de închiriere și chiriașii se mutau; tot acum se împart oile. Toamna, la Sfântul Dumitru, se spune că „se slobod sarindarele”, adică se desfac învoielile și se face pomană mare la biserică. Semnele superstițioase sunt numeroase: se tunde coama cailor, ca să aibă păr frumos; oamenii nu se piaptănă, că-i primejdios de lupi. Se zice că la Sâmedru morții se fac moroi, vârcolaci și strigoi, necăjindu-i pe oameni.

Câinii lui Sâmedru apără privighetoarea

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Basarabov, ocrotitorul Bucureștilor, ale cărui moaște sunt la Patriarhia Română, este sărbătorit la 27 octombrie, a treia zi a sărbătoririi Sfântului Dumitru, zisă Poitra lui Sâmedru (poitra este prânzul din a doua zi de praznic) sau Caii lui Sâmedru, sau Filip Șchiopul. Câinii lui Samedru sunt lupii Sfântului Dumitru; se țin spre a fi feriți de lupi, spre a nu se câini (înrăi) inima oamenilor și ca să fete bine oile. Există superstiția că privighetoarea este apărată de căpușe, de Câinii lui Sâmedru.

Fecioara Maria purta la sân gălbeneaua

Calendula, denumirea latină a gălbenelei, provine din acelaşi termen latin ca şi cuvântul calendar, întrucât această floare înfloreşte pe parcursul unei lungi perioade. Gălbeneaua este numită în limba engleză şi „marigold” („aurul Mariei”), întrucât, potrivit legendei, Fecioara Maria purta la sân această floare. Se spune că florile de gălbenele te pot apăra contra vrăjitoriilor. Dacă visezi gălbenele, florile de aur îţi prezic că vei câştiga în curând o mare sumă de bani. În Țara Galilor se crede că atunci când se deschid, la ora 7:00 dimineaţa, florile de gălbenele anunţă o zi ploioasă. În aceeaşi regiune, se spune că oricine culege sau priveşte o gălbenea riscă să se molipsească de darul beţiei. Cu ocazia „zilei morţilor” din Mexic, florile de gălbenele sunt folosite pentru a împodobi pietrele funerare. În limbajul victorian al florilor, gălbeneaua are, deopotrivă, o bună şi o proastă reputaţie, purtând în special semnificaţia de grijă, disperare şi părere de rău. Ea este un simbol al angoasei mentale, fiind asociată şi cu dragostea neîmpărtăşită, cu durerea sufletească şi cu furia.

Opalul eliberează traumele emoţionale şi turmalina reduce gelozia

Potrivit tradiției astrologice, opalul și turmalina sunt cele două pietre specifice lunii. Opalul, supranumit „piatra lui Cupidon” sau „piatra speranţei”, este înzestrat cu darul de a inspira pasiunea şi dragostea şi de a stimula exprimarea emoţională. Opalul este o gemă unică, fiind caracterizat de splendide jocuri de culori, putând releva o mare bogăţie de nuanţe atunci când este privit în lumină sau când este amplasat pe un fundal negru. Datorită proprietăţii de a reacţiona faţă de căldură, există credinţa că opalul ar putea prezice apariţia unei boli. De fapt, temperatura crescută a corpului omenesc îi îndepărtează strălucirea, dându-i un aspect mat şi şters. Se spune că alină afecţiunile gâtului (opalul albastru), învigorează sexualitatea sau relaţiile sexuale (opalul de foc mexican), vindecă şi eliberează traumele emoţionale transmise din vieţile anterioare (opalul de Oregon) sau amplifică impulsurile şi comportamentele negative (opalul alb).

Turmalina este piatra dragostei sincere şi un simbol al vitalităţii. Unii oameni o poartă ca talisman, pentru a atrage un iubit/o iubită, a împrăştia frica şi a-şi echilibra aura. Totodată, se zice că reduce mânia, gelozia şi sentimentul de nesiguranţă. Turmalina verde este vestită pentru proprietatea de a atrage banii şi succesul, în timp ce aceea roz este utilizată pentru îndepărtarea temerilor, protejarea aurei faţă de negativism şi inducerea unui simţământ de pace şi calm.