de Dana Purgaru
Deși nu are decât 17 ani, atunci când vorbește, Malala Yousafzai captivează, uimește și impresionează. A trăit în nici două decenii cât alții în trei vieți și radiază puterea, încrederea și determinarea de care poate fi capabil numai un om oprimat, care și-a riscat viața pentru apărarea drepturilor oamenilor. Nu e de mirare, așadar, că la 10 octombrie anul acesta a fost chemată afară din timpul orei de chimie de la școală pentru a afla știrea care circulase deja pe toate continentele: primise Nobelul pentru Pace.
Încurajată de tatăl ei spre politică
Malala Yousafzai s-a născut la 12 iulie 1997, în districtul Swat din Pakistan, într-o familie musulmană și sunnită de etnie paștună. Ea a primit numele Malala (care înseamnă „lovit de durere”) după Malalai de Maiwand, celebră poetă paștună și războinică din sudul Afganistanului. A crescut împreună cu părinții săi, tatăl Ziauddin și mama Tor Pekai, și cu cei doi frați mai mici. Ziauddin Yousafzai, poet, proprietar de școală și activist pentru educație, i-a oferit fetei sale cea mai mare parte dintre cunoștințe și a încurajat-o să devină politician după ce a observat în ea „ceva special”, după cum a declarat. Malala obișnuia să stea trează până noaptea târziu și să vorbească ore în șir despre politică. În 2008, tatăl său a dus-o să țină un discurs la un club de presă din Peshawar. Declarația ei, „Cum îndrăznesc talibanii să-mi ia dreptul meu de bază la educație?”, a fost publicată în ziare și la posturile de televiziune din regiune.
Viața printre gloanțe și opresiuni
În 2008, militanții talibani au interzis televiziunea, muzica, educație pentru fete, cât și dreptul femeilor de a merge la cumpărături. Polițiștii locali erau decapitați și atârnați în piețele orașului, iar lucrurile se înrăutățeau. BBC a dorit să transmită lumii întregi realitatea din acel loc văzută prin ochii unei eleve, dar, neputând să pătrundă în zonă, era nevoie de o persoană curajoasă care să spună lumii ceea ce trăia. Astfel, la numai 11 ani, Malala a devenit vocea tuturor. În 2009 a publicat, timp de trei luni, pe blogul BBC sub pseudonimul „Gul Makai” („Albăstrea” în urdu), un nume preluat de la un personaj dintr-un basm paștun. Acolo a povestit despre închiderea școlilor pentru fete, despre operațiunile militare, despre jafuri, evacuare și despre focurile de artilerie care o terorizau nopțile.
A apărut într-un documentar intitulat „Class dismissed” („Clasa închisă”) realizat de New York Times, iar după ce tatăl său, activist pentru eliberare, a primit amenințări cu moartea din partea talibanilor, Malala și-a dat seama că își dorește să devină politician. „Am un vis nou... Trebuie să fiu un politician pentru a salva această țară. Există atât de multe crize în țara noastră. Vreau să le elimin”, spune ea în documentar.
Au urmat interviuri în presa locală și internațională, iar BBC i-a dezvăluit identitatea și a primit mai multe premii pentru eforturile sale. Situația din zona sa natală s-a limpezit, iar datorită eforturilor sale lumea întreagă a aflat cu bucurie că sute de copii s-au putut întoarce la școală, iar femeile și-au recăpătat drepturile.
Împușcată de talibani
Recunoașterea eforturilor a avut însă un preț imens. Într-o ședință care a avut loc în vara anului 2012, liderii talibani au fost de acord în unanimitate să o omoare. „Chiar dacă vor veni să mă omoare, le voi spune că ceea ce încearcă să facă este greșit, că educația este dreptul nostru de bază”, spunea Malala, prefigurând o confruntare cu talibanii. La 9 octombrie 2012, autobuzul școlar a fost oprit de un atacator care a strigat: „Care dintre voi este Malala? Vorbiți, altfel vă împușc pe toți”. După ce a identificat-o, a tras un glonț, care i-a trecut Malalei prin cap și prin gât și s-a oprit în umăr. A fost mutată mai întâi la un spital din Germania, apoi în Marea Britanie, iar eforturile medicilor au dat în final roade; simbolul Pakistanului a supraviețuit fără nicio leziune a creierului. Tentativa de asasinat a făcut înconjurul lumii și a produs un val de simpatie pentru Malala și mânie contra talibanilor. Au avut loc proteste, iar în Pakistan peste 2 milioane de oameni au semnat o petiție pentru dreptul la educație care a dus la ratificarea primului proiect de lege pentru educație din Pakistan. După acțiuni de amploare ale Poliției din mai multe state, cel care a împușcat-o pe Malala (Atta Ullah Khan, de 23 de ani, student la Master, profil chimie) și alți complotiști au fost identificați și prinși.
Un simbol al curajului
Din martie 2013, Malala a devenit eleva unui liceu de fete din Birmingham și călătorește în toată lumea, iar discursurile sale despre dreptul tuturor copiilor la educație și eliberarea femeilor de sub opresiune primesc ovații în picioare. A scris o carte în care și-a spus povestea vieții („Eu sunt Malala”, apărută și în România), a dat mâna cu cele mai mari personalități influente ale vremii, vocea sa s-a făcut auzită în fața a mii și mii de oameni, a fost inclusă pe lista primilor 100 de oameni ai lumii, a primit o mulțime de premii și a devenit cea mai tânără câștigătoare a unui Nobel. Dar cel mai important lucru este că această elevă a devenit un simbol. Un simbol al curajului.
Cine este colaureatul Kailash Satyarthi
La data de 10 octombrie 2014, Malala Yousafzai a primit Premiul Nobel pentru Pace împreună cu Kailash Satyarthi, activist pentru drepturile copiilor din India. De profesie inginer electronist, Satyarthi (născut la 11 ianuarie 1954, în Vidisha) a fondat „Mişcarea pentru Salvarea Copilăriei” („Bachpan Bachao Andolan”) în anul 1980 și este preşedintele „Marşului Global împotriva Exploatării Copiilor”. El și-a început activitatea organizând descinderi la uzine şi ateliere din India, pentru a elibera familii întregi ţinute în sclavie pentru împrumuturi luate de la oameni de afaceri locali.