de Andrei Dicu
Izvoarele sunt imaginea Paradisului înstrăinat, care, atunci când iese la lumină, o face într-un mod triumfal, chiar dacă acest fenomen poate fi unul discret sau… învolburat. Izvoarele scot din pământuri esenţa vieţii, şi anume apa. România este un adevărat rai al izvoarelor, a căror geografie nu poate fi „calculată” decât la superlativ. Din acest motiv, vă invităm într-o călătorie de basm…
Read more: Izvoarele României. Paradisul dinlăuntru plin de paradoxuri
de Silviu Ghering
Astăzi, când și copii de grădiniță au telefoane inteligente şi se joacă pe internet cum se jucau părinții noștri, fără supărare, cu toată dragostea, în... țărână, fotografia nu mai impresionează pe aproape nimeni. Facem poze cu rutina cu care mâncăm. Dar în urmă cu o sută și ceva de ani fotografia era marea minune a tehnicii, „grozăvia” care tăia respirația și „fura” sufletul. Lăsați câteva momente laptopul și iPhone-ul și priviți mai jos în trecut, la acele vremuri de pionierat și speranțe.
Read more: Cele mai vechi poze din lume
de Silviu Ghering
Sandro Botticelli, de fapt Alessandro di Mariano Filipepi, s-a născut la 1 martie 1445, în Florența, al patrulea fiu al tăbăcarului Mariano Filipepi și al soției sale Esmeralda. Porecla celui mai mare dintre frații Filipepi era „Botticello” („Butoiaș”), de aici numele de mai târziu al pictorului. Unul dintre frații săi, Antonio, era aurar și gravor, iar tânărul Sandro și-a însușit primele cunoștințe de desen sub supravegherea acestuia. În 1464, a fost primit în atelierul maestrului Fra Filippo Lippi și a lucrat ca ucenic la pictarea frescelor catedralei de la Prato. Când Fra Filippo Lippi a plecat la Spoleto, Botticelli a fost găzduit la reședința din Via Nuova a bogatei familii Vespucci - apropiată de familia Medici -, unde a lucrat până la sfârșitul vieții. Prin anii 1467-1468 a frecventat atelierul pictorului și sculptorului florentin Andrea del Verrocchio. A fost perioada când a executat primele sale lucrări independente, ca de exemplu „Madona cu pruncul” (1469). În 1470, la 25 de ani, și-a deschis propriul său atelier. În același an, Consiliul Comercial al orașului i-a comandat un tablou, în care înfățișează o alegorie a forței. După doi ani, numele său figura deja în registrul Asociației „Sfântul Luca”, reuniune care aduna pictorii din Florența. Au început să „curgă” comenzile. În 1474 a terminat la Pisa frescele de la „Campo Santo”. Un an mai târziu a decorat capela Bisericii „Santa Maria Novella” din Florența, unde a pictat prima versiune a „Adorației Magilor”, temă predilectă în creația sa. Pasionat cititor al lui Dante Alighieri, a făcut ilustrații la multe cânturi din „Divina Comedie”. În 1481, Papa Sixtus al IV-lea l-a cooptat la realizarea a trei fresce pentru „Capela Sixtină”. Frumusețea și grația figurilor create de el, precizia liniilor și redarea mișcării încununează o operă ce simbolizează pictura Renașterii italiene. Caracteristic artei sale este și faptul că figurile pictate prezintă profunde sentimente umane. Personajele sale cu chipuri ușor melancolice au, în general, o expresie visătoare, Botticelli fiind un cercetător atent al sufletului omenesc. Operele sale atestă o sensibilitate deosebită și o bogată viață lăuntrică. A murit în singurătate, la Florența, la 17 mai 1510.
de Silviu Ghering
Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.
Read more: Romania frumoasa
de Carmen Ciripoiu
Din Albania până în Republica Moldova și din România până în Bulgaria, nu există doamnă sau domnișoară care să nu respecte tradiția mărțișorului, a cărui origine rămâne încă un mister neelucidat.
Read more: Mărţişorul, între vechi şi nou
de Valeria Roman
Se apropie 1 Martie şi tarabele sunt pline de sute de modele de mărţişoare care aşteaptă să fie dăruite. Fie că respectaţi tradiţia şi purtaţi o mică bijuterie cu şnur alb-roşu în piept, fie că vreţi să faceţi doar o surpriză plăcută celor dragi, revista Taifasuri vă vine în ajutor cu câteva modele de mărţişoare cu care sigur veţi surprinde. Am stat de vorbă cu surorile Ancuţa şi Andreea, care confecţionează mărţişoare din pasta fimo, şi cu Cornelia Ştefan, care face acasă modele comestibile din pastă de zahăr sau din turtă dulce, un adevărat deliciu pentru cei care nu se pot abţine şi vor să guste mica atenţie. Niciuna dintre cele trei nu trăieşte din confecţionarea mărţişoarelor, fiind doar o pasiune pentru ele, de aceea şi lista clienţilor este foarte restrânsă. Ancuţa este graphic designer freelancer, Andreea (Ada) este geofizician, iar Cornelia este asistent manager la o firmă medicală. Toate au însă în comun un singur lucru: au transformat lucrul manual în artă şi de câţiva ani reuşesc să-şi facă prietenii fericiţi cu îndemânarea şi talentul lor.
Read more: Pasiunea, transformată în artă!
de Cătălina Tăgârță
Persoanele valoroase merită cadouri deosebite. Pornind de la această premiză, fiecare caută un mărțișor special pentru oamenii frumoși din viața sa. Obiectele lucrate cu finețe, electroplacate cu aur de 24 de karate și înfrumusețate cu cristale Swarowski sunt la mare căutare anul acesta. Vlad Rusescu (medalion), producător „Mărțișoare și Podoabe Românești”, ne-a povestit că brandul pe care îl reprezintă a luat naștere în urmă cu 26 de ani, din dorința de a aduce frumosul din tradițiile noastre atât în România, cât și peste hotare. Fiecare model produs poartă în spate o poveste, multe încercări până la forma finală, sudoare și bucurie, dăruire și credință, aşa încât fiecare piesă să fie apreciată pentru migala și finețea cu care a fost executată.
Read more: Mărţişoarele cu cristale Swarovski satisfac cele mai preţioase gusturi
de Roxana Istudor
Duelul este o luptă între doi adversari care folosesc aceleași arme și au șanse egale de a se ucide unul pe celălalt. Scopul duelului era obținerea unei așa-numite „Satisfacții” pentru a salva „Onoarea pătată” în urma unei jigniri. Între secolele al XVI-lea și al XVII-lea, duelul era la modă, numai în Franța au murit între anii 1594 și 1610, de pe urma unui duel, peste 8.000 de nobili și ofițeri. Se spune că numai baronul François de Montmorency-Bouteville (1600-1627) ar fi omorât în duel 48 de adversari... La 27 februarie 1626, un edict promulgat de Cardinalul Richelieu interzicea practicarea duelurilor, cel puțin în Franța, „campioana” vremii, dar disputele au continuat ascunse de gărzile sale în locuri cât mai depărtate de așezările omenești. Din motive care astăzi ar părea puerile, unii dintre cei mai luminați oameni ai secolelor trecute au lăsat orgoliile să preia controlul și s-au luptat în dueluri rămase celebre. Unii au supraviețuit, alții au pierdut luptele, văduvind arta de opere care ar fi putut fi…
Read more: Personalităţi ilustre în dueluri celebre
de Valeria Roman
Migala este cuvântul de ordine atunci când avem de-a face cu orice produs handmade, iar cel mai bine ştiu acest lucru artizanele care petrec ore întregi în faţa unui produs. Mădălina Manea (34 de ani) confecţionează mărţişoare din fetru, pe care încearcă să le facă atemporale, sub forma unor broşe elegante. Tânăra este mămica unei fetiţe de 3 ani, iar atunci când nu meştereşte mici opere de artă, lucrează într-o corporaţie.
Read more: Mărţişoarele-broşă din fetru pot fi luate şi după 1 Martie
de Cătălina Tăgârță
Mărțișorul a primit de-a lungul timpului semnificații diferite, de la aducător de noroc la simbol al renașterii naturii. Vestitor al primăverii, micul obiect împodobit cu șnur alb și roșu a îmbrăcat în ultima vreme forme din ce în ce mai diferite, chiar unice și inovative, menite să smulgă zâmbete de pe chipul persoanelor care-l primesc de 1 Martie. Mămică a unei fetițe de 1 an și jumătate, Nicoleta Nicșan s-a dedicat în ultimul an cu multă pasiune proiectului său de suflet: „Fuioru’ Fermecat”. Cu răbdare și perseverență, din mâinile sale dibace prind viață mărțișoare vesele, cu motive tradiționale și mesaje inspirate.
Read more: Nicoleta Nicşan, handmade artist: „Personalizez mărţişoarele cu versuri, ambalaje deosebite şi...
de Silviu Ghering
Nicolaus Copernic (Nikolaus Kopernikus în germană, Mikołaj Kopernik în poloneză) s-a născut la 19 februarie 1473, în orașul liber hanseatic Toruń, aflat azi în Polonia. Astronom și cosmolog, matematician și economist, preot și prelat catolic, a dezvoltat teoria heliocentrică a Sistemului Solar. Naționalitatea sa este reclamată și de germani, dar majoritatea istoricilor îl consideră polonez. Provenea dintr-o familie de comercianți și înalți funcționari administrativi de etnie germană. După moartea tatălui său, în 1483, a fost luat sub protecția episcopului Lukas Watzenrode, unchi pe linie maternă, care s-a îngrijit să primească o educație la cele mai bune școli ale timpului. Studiile primare le-a făcut în Torun, iar în 1492 a intrat la Universitatea din Cracovia, unde a studiat matematica, retorica, gramatica, poetica și și-a cultivat pasiunea pentru studiul astronomiei. La numai 20 de ani obținea titlul de Doctor în aceste științe! După încheierea studiilor, în 1496, a plecat în Italia, unde a studiat Medicina, Dreptul Canonic și Literatura Clasică la Universitatea din Bologna, timp în care a locuit în casa matematicianului Domenico Maria Novara, care se ocupa cu scrierile astronomului Ptolemeu, și astfel a început să se intereseze de astronomie și de geografie. După terminarea studiilor, în 1500, a ținut prelegeri de astronomie la Roma, și în anul următor a fost acceptat să studieze Medicina la renumita Universitate din Padova, unde, în 1503, i s-a acordat titlul de Doctor în Drept Canonic, după care s-a întors în Polonia. În 1512 a început opera sa fundamentală, „De Revolutionibus Orbium Coelestium” („Despre mişcările de revoluţie ale corpurilor cereşti”), pe care a terminat-o în 1530. Lucrarea a fost publicată abia în ianuarie 1543, cu puţin înainte de moartea sa, din cauza contradicţiilor cu doctrina oficială a Bisericii Catolice. Tratatul său reia o veche ipoteză heliocentrică şi descrie cele trei tipuri de mişcări ale Pământului: în jurul axei (rotaţie), în jurul soarelui (revoluţie) şi în raport cu planul eliptic, menţinând teza aristotelo-ptolemeică asupra universului finit delimitat pe cer de stelele fixe. Teoriile sale au fost condamnate oficial de Papa Paul al V-lea în anul 1616. A murit la Frauenburg, astăzi Frombork, în Polonia, la 24 mai 1543, iar mormântul său a fost descoperit abia în 2005!