Mozaic

Împlinim visuri

Claudia-Elena Mîţoi

Săptămâna aceasta, revista

Taifasuri aniversează 500 de numere. 500 de numere şi aproape zece ani de „taifasuri” cu dumneavoastră, cititorii. În toată această perioadă, în fiecare joi, cele mai frumoase reportaje, pagini de medicină naturistă, de sănătate, de spiritualitate, şi nu numai, au intrat în casele dumneavoastră. Întâlniri cu oameni minunați, pe care vi i-am prezentat cu drag, care v-au împărtășit din poveştile, experienţele şi secretele lor de viaţă. Materialele pregătite cu grijă și cu dragoste au fost rețeta prin care revista Taifasuri a rezistat în timp, şi pentru asta le mulţumesc foştilor şi actualilor colegi şi colaboratori ai revistei. Ne dorim în continuare să avem puterea spirituală de a duce minunata noastră revistă mai departe, să construim o identitate românească, reactivând un sistem de valori care s-a păstrat nealterat, undeva, în sufletul fiecăruia dintre noi. Să vă oferim răspunsuri la orice întrebare, împlinindu-vă visuri, chiar dacă uneori par imposibile. Ce poate fi mai frumos ca la fiecare sfârșit de săptămână să vă încerce aceeași emoție și nerăbdare: răsfoirea unui nou număr al revistei Taifasuri în fața unei cești cu cafea sau cu ceai? Aşadar, nu rataţi nici de acum înainte niciun număr al revistei dumneavoastră de suflet!

Emil Racoviţă Un savant mondial

de Elena Şerban

Puţini sunt românii cu un nume recunoscut pe plan mondial pentru diferite descoperiri ştiinţifice sau invenţii. Dintre aceştia, se detaşează însă Emil Racoviţă, savant explorator, speolog şi biolog, fondatorul biospeologiei (studiul faunei din subteran). Emil Racoviţă s-a născut la 15 noiembrie 1868, la Iaşi, în familia formată de un magistrat iubitor de literatură şi fondator al Junimii şi o pianistă. Cu aşa o familie, viitorul biolog a avut o copilărie frumoasă la moşia părinţilor din Vaslui. Apoi, când a venit vremea să meargă la şcoală, părinţii l-au trimis la Iaşi, pe mâna lui Ion Creangă. După şcoala generală şi după liceu, s-a mutat la Paris pentru a studia Dreptul. În paralel însă, participa frecvent la cursurile Şcolii de Antropologie. Pentru a-i face pe plac tatălui, care îl vedea al doilea magistrat în familie, Emil a finalizat studiile juridice. A urmat însă şi Facultatea de Ştiințe în cadrul Universității Sorbona, pe care a absolvit-o în 1891. Fascinat de biologie, şi-a dat şi doctoratul în acest domeniu în 1896. Aşa că, la vârsta de doar 25 de ani, a fost ales membru al Societăţii Zoologice din Franţa, fapt ce l-a recomandat parcă de la sine în înscrierea sa ca membru în expediţia organizată de statul belgian în zona Antarcticii. Cu acest prilej, Racoviţă a cercetat fauna din Chile şi din Strâmtoarea Magellan şi a descoperit o serie de insule în zonă. După ce a revenit din expediţie, Emil Racoviţă a fost invitat în 1920 să devină profesor la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Cluj, acolo unde a înfiinţat primul Institut de Biospeologie din lume. El a rămas în istoria știinţei ca descoperitor al balenei cu cioc. În cinstea cunoscutului speolog, o peşteră din Republica Moldova a fost numită Emil Racoviţă. Savantul a fost însurat cu Helen Boucart şi a avut trei copii: Rene, Jean şi Andre. Emil Racoviţă a murit la 17 noiembrie 1947, la Cluj, la doar două zile după ce împlinise vârsta de 79 de ani.

Scriitorul care a trăit destinul personajului Anton Lupan: Radu Tudoran

de Andrei Dicu

Alături de Alexandre Dumas, „părintele muschetarilor”, sau de Jaroslav Hasek, care l-a zămislit pe „bravul soldat Svejk”, Radu Tudoran este scriitorul care ne-a înnobilat adolescenţa cu spiritul aventurii. Romancier de calibru, Radu Tudoran a lăsat în urmă o operă vie şi în zilele noastre, din care se distinge romanul „Toate pânzele sus”, ulterior ecranizat în triumf.

12 sfaturi pentru persoanele empatice şi foarte sensibile

de Raluca Grințescu

Capacitatea empatică vă permite să citiți şi să înţelegeți energia oamenilor. Această capacitate poate fi genetică, transmisă de la o generaţie la alta. S-ar putea să împărtăşiți această abilitate cu o rudă, aşa că aruncaţi-vă un ochi pe arborele genealogic al familiei; pare că şi altcineva se potriveşte cu această descriere?

Expresia speranţei şi a urărilor de bine: Lampioanele zburătoare

de Raluca Grințescu

Lampioanele chinezeşti sunt obiecte realizate din hârtie de diferite culori sau nuanţe ale aceleiaşi culori, ce sunt folosite în mod simbolic sau pur şi simplu cu scopuri decorative (deoarece există lampioane zburătoare, dar şi lampioane decorative) în cadrul anumitor evenimente, serbări, festivaluri. Modul lor de utilizare a cunoscut schimbări mai mult sau mai puţin semnificative odată cu trecerea anilor, ba chiar mai mult, a secolelor.

Practici vechi de secole: Superstitiile

de Carmen Ciripoiu

Vechi ca istoria și înrudite cu folclorul, literă de lege pentru unii sau doar o simplă opțiune individuală pentru alții, superstițiile gravitează în jurul oamenilor de secole, depășindu-și condiția sau transformându-se în adevărate practici. Chiar dacă sunt respinse de unii oameni de știință, superstițiile au influențat de-a lungul timpului viața oamenilor încă din perioada precreștină.

Reptilienii, primii stăpâni ai Terrei?

de Iulian D. Moleianu

Fără îndoială, existenţa reptilienilor este una dintre teoriile începuturilor umanităţii cel mai „la modă”, dar şi cel mai controversate. Ideea existenţei unei specii care a coexistat încă de la formarea planetei noastre reprezintă istoria secretă a Terrei şi include existenţa unei societăţi secrete, cunoscute drept rasa reptilienilor.

A fost doborât recordul lui Felix Baumgartner

de Dana Purgaru

Felix Baumgartner reușea, acum doi ani, un salt cu parașuta de la o altitudine de circa 39 de kilometri. La 24 octombrie 2014, Alan Eustace, unul dintre vicepreședinții Google, a doborât acest record, realizând un salt de la o altitudine de circa 41,419 kilometri.

Mesajul misterios al unui „CD“ de acum 3.700 de ani

de Dana Purgaru

În anul 1908 a fost găsit, printre rămășițele Palatului Phaistos din Creta, un disc de lut ars, de circa 15 cm, cu un mesaj inscripționat. De-a lungul deceniilor, numeroși specialiști au încercat să afle care este semnificația textului, însă nu au reușit. Abia acum, un expert a făcut public faptul că a descifrat semnele ciudate inscripționate pe acest artefact.

S-a descoperit gheaţă pe Mercur

de Dana Purgaru

Sonda spaţială Messenger, care orbitează în jurul planetei Mercur, a fotografiat anumite regiuni care par să fie acoperite de gheaţă. Această descoperire bucură multă lume, deoarece puţini savanţi îşi imaginau că pe Mercur ar putea exista gheaţă.