Main menu

header

652 3 2de Roxana Istudor şi Adrian Barna

Pornind de la principiul că un stil de viață sănătos poate duce în timp la o masă corporală normală, care să poată fi menținută pe termen lung, inițiatorii mișcării „greutatea neutră” propun mutarea focusului de la obsesia scăderii numărului de kilograme.

Există supraponderali cu analize mai bune decât cei cu masă corporală normală

Statisticile referitoare la obezitate sunt, pe de o parte, alarmante, pe de altă parte, stârnesc confuzie. În timp ce s-a constatat că această afecțiune devenită epidemie s-a dublat în rândul adulților în ultima jumătate de secol, potrivit Institutului Național de Sănătate și Nutriție din SUA, în paralel există cifre relative despre indicele optim de masă corporală. Peste toate acestea se suprapune bombardamentul zilnic cu dietele mai mult sau mai puțin eficace sau sănătoase la care se supun celebritățile. În prezent, orice persoană care dorește să rămână în stare bună de sănătate trebuie să dea piept cu o ploaie de sfaturi care, în majoritatea lor, au ca nucleu scăderea în greutate sau prevenirea acumulării de kilograme, eventual și prin medicație sau suplimente. Și toate acestea în condițiile în care specialiștii înșiși nu pot da verdicte în ceea ce privește formarea, menținerea sau dispariția grăsimii din interiorul organismului, întrucât intră în ecuație factori numeroși (genetică, hormoni, statut social, somn, stres, etnie, conformație fizică etc.). Paradoxurile rămân: există persoane supraponderale, chiar obeze și cu boli cronice, care trăiesc mai mult decât oameni cu greutate normală sau care au analizele mai bune decât aceștia.

Promovarea pierderii kilogramelor cu orice preț, riscantă

O cercetare din anul 2014 a relevat faptul că propagarea disproporționată de mesaje care promovează scăderea în greutate cu orice preț nu doar că nu are efect în mare parte, dar generează nemulțumirea față de propriul corp și obiceiuri alimentare nesănătoase. În schimb, unele studii au demonstrat că în cazul campaniilor care sunt centrate pe adoptarea unui stil de viață sănătos, fără numărarea repetată a kilogramelor avute sau pierdute, rezultatele pot fi mult mai bune. Așa s-a născut mișcarea „greutatea neutră”, o abordare terapeutică menită să îmbunătățească viața de fiecare zi prin adoptarea unor bune obiceiuri, și nu pe obsesia kilogramelor. „În condițiile în care nu există metode mai presus de orice dubiu care să ducă la scăderea în greutate și la menținerea acestui rezultat pentru toată lumea, trebuie să facem apel la mijloace care să aibă ca focus sănătatea oamenilor la greutatea pe care o au, fără să facem și mai mult rău”, este de părere Marci Evans, specialistă în imagine corporală și hrănire emoțională.

„Să ajutăm persoanele supraponderale să devină mai slabe”

Principiile susținătorilor greutății neutre nu intră în conflict cu îndemnurile la scădere în greutate, ci schimbă doar abordarea. Este promovată ideea „să ajutăm persoanele supraponderale să devină mai slabe”, dar cu punctarea clară a faptului că scăderea în greutate s-ar putea să nu fie nici spectaculoasă, nici definitivă, că nu este pe deplin corect să se susțină că obezii sunt automat și în totalitate condamnați la riscuri de sănătate crescute față de persoanele cu greutate normală și că indicele de masă corporală nu trebuie să devină o obsesie, ci o preocupare obișnuită în condițiile unei vieți sănătoase. „Foarte multe programe de scădere în greutate nu țin cont de mâncatul în salturi, care intervine în 30% dintre cazurile celor care vor să slăbească. Trebuie luați în calcul toți ceilalți factori din viața unei persoane care caută să scadă în greutate”, explică Jennifer McGurk, specialist în nutriție.

Rezultate promiţătoare

Deși cercetările efectuate de cei care recomandă abordarea „greutatea neutră” sunt mai puține până în prezent, rezultatele au fost mai mult decât încurajatoare: s-a observat că mutarea atenției dinspre numărarea ob- sesivă a kilogramelor spre adoptarea unui stil de viață potrivit fiecăruia, care să fie și sănătos și să nu degenereze în efectul de yo-yo (întoarcerea la vechile obiceiuri alimentare dinainte de regim), a generat un comportament pozitiv. Efectele psihologice și de abordare înregistrate au fost semnificativ mai bune prin comparație cu modelele centrate exclusiv pe ajungerea la o anumită greutate cu orice preț, notează foodandnutrition.org.