de Călin Popa şi Daniel Alexandrescu
Omul modern, care se îngrijește să aibă un stil de viață sănătos, nu include prea des în meniu înghețata, considerată un pericol pentru orice siluetă. Pentru a nu pierde milioane de potențiali clienți, producătorii țin pasul și au început să ofere delicii reci hipocalorice, care să-i poată atrage și pe cei care până acum au ocolit acest deliciu al verii.
Desert cu istorie milenară
Înghețata are o istorie lungă și fascinantă. A apărut în China, cu peste 2.000 de ani în urmă. Era pregătită din orez bine fiert în lapte, cu multe arome. Compoziţia era pusă apoi la răcit în zăpadă. Din Extremul Orient, reţeta amestecului de lapte cu fructe îngheţate a fost adusă de vestitul călător Marco Polo şi în Europa, în Italia, de unde s-a răspândit apoi în toate statele. Şi la nunta Caterinei de Medicis cu Henri al II-lea al Franţei, care a avut loc în 1533, oaspeţilor li s-a servit un desert îngheţat. În Ţările Române, acest deliciu a fost gustat pentru prima dată la curtea lui Constantin Brâncoveanu, iar americanii s-au bucurat de răcoritorul preparat abia din secolul al XVIII-lea. Îngheţata a fost şi desertul preferat al preşedintelui George Washington, care, în vara anului 1790, ar fi cheltuit, potrivit mărturiilor unor furnizori, sume impresionante pentru acest desert. Astăzi, îngheţata se fabrică la nivel industrial, într-o varietate de sortimente greu de enumerat. Dar „strămoşii îngheţatei de astăzi, chiar dacă rudimentar preparați, erau mult mai sănătoși decât ceea ce se comercializează astăzi, la scară largă, drept îngheţată, și care nu este altceva decât o bombă calorică. Abundă în grăsimi trans şi zaharuri, ceea ce ar trebui să dea de gândit nu doar celor care au surplus ponderal sau dereglări metabolice de tipul diabetului, ci tuturor celor care ţin la sănătate”, avertizează nutriționistul Denisa Enache.
Același aport de fibre cu un bol cu orez
În aceste condiții, pentru cei care nu se pot opri la doar câteva lingurițe și nici nu sunt dispuși să renunțe la consumul de înghețată, precum și pentru cei care vor să includă acest desert în alimentație fără să le fie anulate efectele mișcării și ale dietei, marii producători vin cu sortimente care au foarte puține calorii, uneori chiar sub 100. „Aceste produse nu au nimic în comun cu înghețatele dietetice, care sunt niște amestecuri apoase, ci sunt dense, cremoase și dulci. De asemenea, unele varietăți conțin 66 de calorii la 100 ml, ceea ce echivalează cu a ronțăi trei tulpini de țelină”, explică nutriționistul britanic Jackie Lynch. Per ansamblu, deși pot arăta ca orice alte sortimente de înghețată, cele hipocalorice înglobează tehnologie mult mai avansată. Între ingredientele menționate pe etichete se remarcă fibrele de tot felul - prebiotice, de porumb, inulină sau oligofructoză. Sunt extrase și sintetizate în laborator, apoi introduse în aceste varietăți care sunt considerate a fi cel mai aproape de ce s-ar putea numi înghețată sănătoasă. „O porție din acest tip de desert are același aport de fibre cu un bol cu orez”, argumentează Lynch.
Îndulcitori mai… naturali
Îndulcitorii prezenți în aceste tipuri de înghețată sunt mult mai puțin nocivi decât cei prezenți în băuturile carbogazoase. „Astăzi, companiile pot face, prin procedee industriale, îndulcitorul xylitol din deșeuri forestiere, din care extrag un carbohidrat, îl pun la fermentat și, după alte procedee, generează un îndulcitor ceva mai sănătos și mai natural decât chimicalele pe care le consumăm, ceea ce este un plus pentru aceste tipuri de înghețată”, conchide Lynch.