de Călin Popa şi Daniel Şuta
O cercetare de dată recentă pune în evidență faptul că greutatea corporală determină interesul pentru publicitatea alimentară. Practic, potrivit experților, cu cât o persoană este mai supraponderală, cu atât reclamele îi pot intra mai ușor în subconștient.
Reacție la etichetă, neatenție la cantitate
Cercetătorii de la Universitatea British Columbia, din Canada, au reușit să pună în evidență cu certitudine, pentru prima dată, faptul că persoanele supraponderale răspund mult mai bine la reclamele alimentare, dar dacă pierd în greutate, acest interes scade semnificativ. Opinia publică și mulți specialiști pun epidemia de obezitate pe seama publicității la produsele nesănătoase, dar studiul canadian arată că acest aspect este reversibil. „Am măsurat sensibilitatea oamenilor la porția de cartofi prăjiți pe care o comandă în funcție de cum este aceasta considerată pe etichetă și am descoperit că persoanele cu multe kilograme în plus urmează mai degrabă informațiile de pe etichete și nu ce înseamnă în realitate o cantitate considerată medie, care de fapt e foarte mare”, detaliază expertul Yann Cornil.
„Relație clară între publicitate și obezitate”
Interesul pentru reclamele la alimente și reacția greșită la cantități s-au dovedit reversibile la persoanele care au trecut prin intervenții chirurgicale de micșorare a stomacului. „Pacienții cu obezitate care au trecut prin intervenție bariatrică răspund din ce în ce mai puțin, odată cu trecerea timpului, la reclamele alimentare. După 12 luni de la intervenție, interesul acestor pacienți față de reclame s-a diminuat până la nivelul celui al persoanelor cu greutate normală”, argumentează Cornil. Pe de altă parte, în cazul menținerii reacției la reclame după intervenția bariatrică, specialiștii pun aceste rezultate pe seama unor rădăcini psihologice mai adânci ale relației persoanelor afectate cu hrana și alimentația. „Studiul nostru certifică faptul că există o relație clară între publicitate și creșterea în greutate, ceea ce ar trebui să reprezinte un semnal pentru cei care elaborează politici publice legate de combaterea obezității”, adaugă Yann Cornil.
Marketingul de miliarde al supraalimentării
Alimentele de tip junk-food constituie un contribuitor substanțial la creșterea dramatică a ratelor de obezitate, inclusiv infantilă, diabet zaharat tip II, dislipidemie și hipertensiune arterială. Industria alimentară cheltuie anual în jur de circa 2 miliarde de dolari doar pentru promovarea produselor destinate copiilor și adolescenților. De asemenea, se estimează că micuții cu vârste de până la 5 ani ani vizionează peste 1.000 de reclame într-un an, respectiv mai mult de 2.000 în cazul adolescenților. Marketingul alimentar este considerat un factor de mediu fundamental în ceea ce privește supraalimentarea și formarea preferințelor alimentare nesănătoase, ambele având drept rezultat obezitatea. Analiza factorului de publicitate a condus la concluzia specialiștilor potrivit căreia reclamele la alimentele de tip junk-food influențează în mod direct alegerile alimentare și activitatea cerebrală, favorizând supraalimentarea și alte comportamente cu risc pentru sănătate.