de Călin Popa şi Adrian Pătrăuceanu

De ani buni se transmit pe toate căile mesaje care îi îndeamnă pe oameni să mănânce mai puțin și să facă mai multă mișcare, dar obezitatea a continuat să se extindă. Pornind de la această realitate, specialiștii americani au pus în evidență că în ecuația acumulării de kilograme, mult mai importantă decât cantitatea de hrană este calitatea acesteia.

Mâncarea procesată și carbohidrații, primii vinovați

Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA, peste 40% dintre adulții americani intră în categoria persoanelor obeze. Acest lucru expune aproape jumătate din populație la un risc crescut de boli de inimă, accident vascular cerebral și diabet de tip II. În timp ce ghidurile dietetice pentru americani până în 2025 mențin recomandarea că pierderea în greutate „necesită reducerea numărului de calorii din alimente și băuturi și creșterea consumului de calorii prin activitate fizică”, autorii unui studiu derulat în cadrul Boston Children’s Hospital afirmă că acest model de echilibru energetic pentru pierderea în greutate este învechit și nu funcționează. Potrivit rezultatelor cercetării, alimentele procesate și carbohidrații digerabili rapid se află cu adevărat în spatele îngroșării în creștere continuă a taliei oamenilor din societatea occidentală.

Supraalimentarea, aspect secundar

Într-o lume plină de alimente procesate ieftine, foarte plăcute ochiului, puternic comercializate, modelul de carbohidrați-insulină explică cel mai bine tendința globală către obezitate și creștere în greutate, și nu în primul rând faptul că o persoană mănâncă o cantitate mare de hrană. „De exemplu, adolescenții pot crește aportul de alimente cu 1.000 de calorii pe zi. Dar mâncatul excesiv determină apariția creșterii în greutate sau acumularea de kilograme provoacă foame și implicit mâncat excesiv? Vechiul model de echilibru energetic nu explică motivele biologice ale creșterii în greutate”, punctează expertul David Ludwig. Pe scurt, autorii studiului afirmă că modelul carbohidrați-insulină arată că supraalimentarea nu este principala cauză a creșterii în greutate.

„Reducerea consumului de carbohidraţi rapid digerabili, care au inundat piaţa şi alimentaţia omului contemporan, poate avea ca efect pierderea în greutate, fără foame şi luptă continuă cu restricţiile alimentare“ David Ludwig, Boston Children’s Hospital, SUA

Apare senzaţie falsă de foame

Studiul a constatat că alimentele cu indice glicemic mare provoacă răspunsuri hormonale care modifică metabolismul unui consumator, stimulează depozitarea grăsimilor și duc la creșterea în greutate. Când oamenii consumă carbohidrați, organismul crește cantitatea de insulină pe care o secretă. Acest lucru indică celulelor grase să stocheze mai multe calorii și lasă mai puține corpului pentru a le folosi pe post de combustibil muscular. Drept urmare, creierul crede că organismul nu obține suficientă energie pentru a continua să funcționeze și începe să trimită semnale de foame. Mai mult, cercetătorii au constatat că metabolismul poate încetini pe măsură ce corpul încearcă să „păstreze” combustibilul. E un cerc vicios - senzația falsă de foame generează mărirea consumului de alimente.