de Roxana Istudor şi Daniel Şuta

Producția, procesarea și ambalarea alimentelor sunt responsabile pentru mai mult de o treime dintre emisiile globale de gaze cu efect de seră. Un studiu recent și-a propus să ofere informații mai detaliate despre modul în care producția de hrană afectează mediul, iar rezultatele au fost relevante.

Regimurile sănătoase, prietenoase cu Pământul

Cercetările privind efectul asupra mediului al comportamentelor alimentare s-au concentrat până acum asupra unui număr limitat de categorii mari de alimente. Așa cum arată nutriționistul britanic Holly Rippin, care lucrează în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, „pentru a trece dincolo de sfaturile generale la nivel de populație la sfaturi specifice adaptate individului este nevoie de măsuri de durabilitate a mediului aplicate unei game cuprinzătoare de produse alimentare specifice”. Ca umare, Rippin și echipa sa au analizat emisiile de gaze cu efect de seră pentru mai mult de 3.000 de produse alimentare și, de asemenea, au pus în evidență faptul că regimurile alimentare mai sănătoase sunt și mai prietenoase cu Pământul.

Carnea, primul „inamic” alimentar al mediului

Cercetătorii au analizat emisiile după modelul alimentar, datele demografice și aportul de nutrienți recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. Studiul a implicat un grup de 212 de participanți. S-au comparat rezultatele voluntarilor cu măsurile de referință, la aproximativ două săptămâni distanță. Potrivit analizei, carnea a contribuit cu aproximativ 32% din totalul emisiilor legate de alimentație. Băuturile, inclusiv cafeaua, ceaiul și alcoolul au fost asociate cu 15% din emisii, iar lactatele au contribuit cu 14%. Torturile, prăjiturile și bomboanele ar fi responsabile pentru 8% dintre emisiile de gaze cu efect de seră.

Grăsimile și sarea, mai periculoase decât carbohidrații

Studiul condus de Rippin a constatat că dietele bărbaților care au participat la experiment au fost asociate cu emisii cu 41% mai mari. „Diferența a fost determinată de consumul de carne și, într-o măsură mai mică, de emisiile din băuturi”, se arată în comunicatul cercetătorilor. Mai mult, dietele nonvegetariene au contribuit la emisiile de gaze cu efect de seră cu 59% mai mult decât cele vegetariene. S-a pus în evidență, totodată, faptul că dietele care au depășit limita pentru grăsimi saturate și sodiu, dar nu au atins-o pentru carbohidrați, au înregistrat emisii mai mari.

„Avem nevoie de schimbări majore în toate sectoarele pentru a aborda problema climatică, iar asta include sectorul alimentar. Sunt necesare schimbări în practicile consumatorilor, atât în ceea ce privește tipurile de alimente alese, cât și cantitatea de alimente risipite“ (Diego Rose, director de Nutriție la Universitatea Tulane, New Orleans)

Industrializarea, „cea mai mare ameninţare“

Nicolette Hahn Niman, autoarea cărții „Defending Beef” („În apărarea cărnii”), este fermier și avocat de mediu și susține că industrializarea, nu carnea roșie reprezintă cea mai mare amenințare la adresa sănătății individuale și planetare. „Trebuie să ne uităm la natură pentru a găsi soluții. Asta nu înseamnă să ignorăm tehnologia. De asemenea, trebuie să ne uităm la toată știința emergentă atunci când punem problema alimentară, a sănătății solului și a emisiilor de carbon ale industriei alimentare. Când vom face asta, vom crea diete sănătoase și, în același timp, o planetă sănătoasă”, explică Niman.