de Roxana Istudor şi Flori Pintea

Termen complex, cu repere variind de la renunțarea la dietele restrictive până la obținerea unei sănătăți mai bune prin cultivarea bunelor obiceiuri, ceea ce a devenit cunoscut în ultima perioadă drept „libertate alimentară” pornește de la ideea centrală a ascultării propriului corp, în detrimentul recomandărilor nutriționale generale, care nu țin cont de individualitate.

Depășirea „dependenței” de hrană

„Libertatea alimentară” este un concept care cucerește tot mai mult lumea nutriției și este popularizat, printre altele, ca o modalitate de a se aborda tulburările de alimentație care au ajuns să abunde în condițiile presiunilor sociale de tot felul, care „cer” o anumită siluetă cu orice preț. În spațiul sănătății și bunăstării, „libertatea alimentară” provoacă normele societale de dietă și idealul de „foarte subțire” și este susținută de profesioniști redutabili din domeniul sănătății și nutriției - de pildă, dieteticianul Shana Spence, din New York, promovează sănătatea fără diete și respectarea greutății tipice a fiecăruia, un concept total diferit de standardele adesea imposibil de atins ale „industriei dietelor”. Practic, este susținută călătoria spirituală care să ajute la depășirea „dependenței” de hrană, componentă majoră a programelor de pierdere în greutate.

Respinge restricțiile inutile

Un alt argument ale nutriționiștilor care promovează „libertatea alimentară” este pierderea intenționată în greutate cu metode care să nu implice vinovăția și în schimb să conțină moștenirea alimentară culturală, ca parte integrantă a stilului de viață sănătos. Persoanele care popularizează și adoptă „libertatea alimentară” văd mâncarea ca depășind funcția strictă de combustibil. Această viziune cuprinde mâncatul intuitiv, filosofie care cultivă încrederea în sine în ceea ce privește alegerile alimentare și respinge restricțiile inutile. Mai mult, principiul este folosit în foarte multe cazuri pentru a sprijini recuperarea după tulburările de alimentație, cum ar fi anorexia nervoasă și bulimia, boli mentale cronice care afectează negativ starea nutrițională și relația cu alimentele.

Toate simțurile implicate în timpul meselor

În general, „libertatea alimentară” introduce flexibilitatea pentru pierderea intenționată în greutate, practicând mindfulness pentru a depăși alimentația dezor- donată, atât de răspândită în lumea contemporană și, mai ales, educarea rezistenței la „capcane” externe, cum sunt vederea sau mirosul alimentelor, care îi pot îndemna pe mulți să mănânce chiar dacă nu le este foame. Ca parte a noii „libertăți alimentare”, hrănirea conștientă este înrădăcinată în practica budistă, meditativă, care se bazează pe conexiunea minte-corp și promovează o stare de conștientizare fără judecăți, care implică toate simțurile în timpul unei mese.

„Greutate optimă”, în conformitate cu punctul de referință biologic

Principiile „libertății alimentare” urmăresc să elimine percepțiile de vinovăție, rușine și emoții negative asociate cu consumul de alimente „interzise” sau „rele”. Fără să facă rabat de la ideea de sănătate, acest concept eliberează de idealul promovat de societate, de scăderea obligatorie în greutate sau de comportamentele nesigure de gestionare a aspectului propriului corp. Pe lângă dorința unei persoane de a lăsa deoparte prejudecățile, nutriționiștii recomandă, pentru a urmări „libertatea alimentară”, lucrul cu un dietetician înregistrat, care este certificat în alimentație intuitivă și implementează tehnici de hrănire atentă. Potrivit studiilor, chiar dacă nu este o metodă standard de pierdere în greutate, alimentația intuitivă este caracteristică persoanelor care au un indice de masă corporală mai scăzut fără diete standard și permite corpului să-și găsească „greutatea optimă” în conformitate cu punctul de referință determinat biologic.

Alegerile culinare nu stabilesc ierarhii sociale

Promotorii specializați ai „libertății alimentare” îi pot învăța pe cei care doresc să trăiască sănătos - chiar dacă asta înseamnă să nu aibă fix greutatea „impusă” de normele sociale - să scape de ideea că alimentele sunt ori „bune”, ori „rele”. Concret, este mai indicată concentrarea pe scopul pe care îl deservește alimentația. În acest fel se poate elimina ideea de „moralitate” a mâncatului. Practic, cineva care mănâncă „bine” nu este nici pe departe o persoană „rea” sau cu influență negativă, iar alegerile culinare nu stabilesc ierarhii sociale. De asemenea, promotorii „libertății alimentare” insistă asupra faptului că practicanții noului trend trebuie să se focuseze pe obiceiurile care promovează sănătatea, cum ar fi hidratarea optimă și activitățile fizice, considerându-se că sănătatea este cu mult mai mult decât un număr de kilograme afișate de un cântar.

Conștientizarea sațietății

Amintitul principiu al ascultării propriului corp, parte integrantă din „libertatea alimentară”, este centrat pe semnalele interne pe care le transmite orice organism și care, odată ascultate cu mintea deschisă, pot fi mult mai sănătoase decât regimurile construite din exterior. Emoțiile, sentimentele, programul zilnic, conștientizarea sațietății sunt cruciale pentru obținerea rezultatelor dorite. Practicanții „libertății alimentare” deprind să mănânce încet, fără distrageri de atenție, savurând meniul și fără să țină cont că este sau nu ora obișnuită de masă sau că trebuie neapărat să termine tot ce au în farfurie pentru că au o listă de nutrienți de bifat. Alte programe prezente în conceptul de „libertate alimentară” instituie mici deficite de calorii, care duc la pierderea în greutate în ritm lent, fără a se evita complet alimentele dorite.

Mișcarea numită „libertatea alimentară“ se extinde tot mai mult din nevoia schimbării percepției asupra felului în care arată propriul corp și a ideii că este nevoie de diete stricte pentru a fi sănătos și a arăta conform standardelor (healthline.com)

Kirsten Dunst a refuzat să slăbească forţat pentru un rol

Camila Mendes, actrița din producția de succes „Riverdale”, afirmă că și-a învățat lecțiile din bătăliile trecute cu tulburările grave de alimentație generate de încercările de a fi „în liniile” Hollywoodului: „Este în regulă să mănânc un desert, pentru că asta îmi oferă pace interioară și conștientizare - dacă astăzi am mâncat tort de ciocolată, mâine n-o voi mai face din nou, dar nici nu voi duce dorul prăjiturii. Am învățat să am încredere în mine că voi face alegerile potrivite pentru mine și sănătatea mea”. La rândul său, Kirsten Dunst a refuzat pur și simplu să slăbească forțat pentru un rol, iar Jennifer Aniston a fost de-a dreptul vehementă, susținând că „transformarea femeilor în niște obiecte și felul în care sunt studiate în cel mai mic detaliu din perspectiva siluetei sunt absurde și foarte deranjante”.