de Roxana Istudor şi Daniel Şuta
Chiar dacă nu face parte din categoria afecțiunilor, așa cum este cazul tulburărilor alimentare „de manual”, mâncatul haotic este un obicei periculos, care a fost accentuat în ultimii doi ani de pandemie și care îi determină pe oamenii de știință să tragă un semnal de alarmă.
Hrănirea din alte motive decât foamea
Pandemia de COVID-19 a generat multe provocări fizice și emoționale, afectând negativ și tiparele de alimentație, manifestate prin prevalența alimentației dezordonate, haotice. Și, chiar dacă nu este o tulburare în sine, această atitudine față de hrană provoacă simptome similare unei afecțiuni din spectrul alimentar, inclusiv mâncatul compulsiv. Mai mult, anxietatea, suferința emoțională și schimbările în rutină - factori de stres pe care mulți oameni i-au experimentat în timpul pandemiei - pot declanșa sau intensifica aceste simptome, scrie medicalnewstoday.com. În aceste condiții, încă de la începutul crizei sanitare mondiale, cercetările au indicat o creștere a simptomelor de alimentație haotică, mai precis obiceiul de a mânca din alt motiv decât foamea. Experții atrag atenția că persoanele care ajung să mănânce haotic își schimbă tiparele de alimentație ca răspuns la stimuli interni sau externi, cum ar fi stresul, plictiseala sau dezechilibrul emoțional.
Post exagerat, abuz de laxative, obsesia pentru imaginea corpului
Printre simptomele care avertizează în legătură cu instalarea mâncatului dezordonat se numără postul exagerat sau săritul accentuat peste mese, mâncatul compulsiv, evitarea unor grupuri sau tipuri de alimente specifice, abuz de laxative, o preocupare nesănătoasă pentru imaginea corpului sau greutate. În ansamblu, toate acestea sunt foarte aproape de tabloul clinic al unei tulburări de alimentație certificată ca atare. „Alimentarea dezordonată poate evolua spre o tulburare de alimentație și poate implica dietă severă sau mâncat excesiv, abuz de pastile de slăbit, de suplimente sau de laxative, obsesie pentru mâncare sau dimpotrivă, pentru fitness până la epuizare și multe altele”, detaliază specialistul Jillian Lampert, directorul de strategie al Programului Emily și Veritas Collaborative, de la Centrul de Sănătate Accanto, din SUA. Potrivit unei analize a postărilor de pe rețelele sociale în rândul utilizatorilor Reddit, majoritatea utilizatorilor au declarat că pandemia de COVID-19 a contribuit la creșterea comportamentelor alimentare dezordonate.
46% dintre respondenții la o cercetare derulată în Italia au afirmat că pandemia i-a făcut să mănânce mai mult, necontrolat, din motive de anxietate
Sprijin de la apropiaţi, flexibilitate, evitarea site-urilor nocive
Persoanele cu obiceiuri alimentare dezordonate pot învăța să le rezolve. „Obțineți sprijin. Cererea și obținerea ajutorului aduce lumină asupra alimentației dezordonate și susține schimbarea comportamentelor, gândurilor și sentimentelor. Discutați cu medicul, cu un terapeut, cu un dietetician. De asemenea, nu vă stabiliți reguli rigide în ceea ce privește consumul de alimente. Recunoașteți când epuizați anumite opțiuni. În loc să etichetați un anumit aliment ca fiind bun sau rău, percepeți-l într-un mod neutru. O altă strategie eficientă este aceea de a schimba accentul și timpul petrecut pe rețelele sociale, evitând site-uri și conturi cu mesaje nesănătoase”, recomandă Chase.