de Roxana Istudor şi Daniel Şuta
Foarte multe persoane adoptă o dietă din impuls, fără să ia în calcul, de pildă, faptul că aceasta nu va putea fi menținută pe termen lung, cu efecte benefice definitive, decât dacă devine mod de viață. În caz contrar, poate interveni efectul yo-yo, foarte riscant pentru sănătate, precum și un plus de stres, generat de frustrări.
Depășirea presiunii sociale
Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Carolina de Nord, SUA, a analizat consecințele negative, asupra sănătății și stării psihologice, ale unuia dintre cele mai des întâlnite efecte ale adoptării unei diete pe termen scurt: „ciclicitatea” în greutate sau yo-yo. Studiul subliniază, de asemenea, cât de riscant este pentru organism și cât de dificil este pentru persoanele afectate să rupă cercul vicios astfel creat. „Efectul yo-yo, adică creșterea neintenționată în greutate după dieta care a generat pierdere de kilograme doar a se relua ciclul, este o parte predominantă a culturii contemporane, cu diete la modă, planuri de slăbit rapid sau medicamente. Studiul nostru oferă perspective asupra modului în care oamenii pot combate aspectele nebănuite și neobservate ale ciclicității greutății”, afirmă specialistul Lynsey Romo. Toți participanții la cercetare au raportat că doresc să slăbească din cauza stigmatizării sociale legate de greutatea lor și pentru că își comparau greutatea cu cea a celebrităților sau a colegilor. „Voluntarii nu au început să țină dietă din motive de sănătate, ci pentru că au simțit presiunea socială pentru a pierde în greutate”, spune Romo.
Greutatea corporală nu ar trebui să devină o obsesie
Participanții la studiu au afirmat, de asemenea, că s-au implicat într-o varietate de strategii de slăbire, care au dus la scăderea inițială în greutate, apoi la recâștigarea kilogramelor, uneori chiar mai multe decât anterior adoptării regimului. Aceasta le-a afectat stima de sine și, în unele cazuri, sănătatea mintală. Cercul vicios a continuat cu angajarea în diete și mai restrictive. „Mulți participanți s-au implicat în comportamente dezordonate de gestionare a greutății, cum ar fi alimentația excesivă sau emoțională, restricționarea alimentelor și a caloriilor, memorarea numărului de calorii, au devenit stresați în legătură cu ceea ce mâncau și numărul de pe cântar, recurgând la soluții rapide și chiar la evitarea evenimentelor sociale cu mese, pentru a pierde rapid kilogramele. În mod inevitabil, aceste comportamente au devenit nesustenabile, iar aceste persoane și-au recăpătat greutatea și s-au referit la experiență ca la o dependență sau la un cerc vicios”, spune Romo, care adaugă că greutatea corporală nu ar trebui să devină o obsesie.
Concentrare asupra sănătăţii, abordări alimentare potrivite
Persoanele care au reușit să înțeleagă și să abordeze comportamentele lor de dietă au avut mai mult succes în a întrerupe cercul vicios al efectului yo-yo. Strategiile folosite au inclus concentrarea asupra sănătății mai degrabă decât asupra numărului de pe cântar, exercițiile fizice pentru distracție și mai puțin pentru numărul de calorii arse, precum și abordări alimentare potrivite și pe termen lung, cum ar fi o dietă variată și respectarea nevoii organismului de a se hrăni în loc să trateze mâncatul ca pe ceva care trebuie monitorizat, controlat sau chiar pedepsit. „Acest studiu arată că efectul yo-yo este o practică negativă, care poate cauza oamenilor un rău real”, adaugă Romo.