de Roxana Istudor şi Daniel Şuta
O serie de studii relevante au pus în evidență relația dintre hormonul responsabil cu apetitul și dorința de a face exerciții fizice în mod regulat, pentru a scăpa de surplusul de kilograme.
Programe mai avansate de dietă
Specialiștii niponi de la Școala de Medicină a Universității Kurume au observat, după mai multe teste realizate pe animale de laborator, că, după o perioadă în care nu se hrănește, organismul este predispus la a produce mai mult hormon numit grelin, responsabil cu apetitul, iar acest fenomen determină inițierea voluntară de mișcare. Ca urmare, experții au făcut o legătură între eficiența exercițiilor fizice și limitarea accesului la hrană sau chiar postul intermitent, notează Journal of Endocrinology. Aceste observații sunt de natură să ducă la crearea unor programe mai avansate de dietă, precum și de a-i ajuta pe supraponderali să evite starea de slăbiciune sau complicațiile care pot surveni odată cu privarea de hrană în cazul diabeticilor care vor să slăbească.
„Hormonul foamei”, agent motivațional
Pornind de la realitatea că efectuarea de exerciții fizice nu este suficient de răspândită în rândul persoanelor cu probleme de greutate, specialiștii au determinat impactul stimulării grelinului, „hormonul foamei”, prin abținerea de la mâncare. Așa cum acesta este un agent motivațional în cazul hranei, acționând pe circuitul recompensei, tot astfel poate fi un declanșator al dorinței de a face mișcare și, de asemenea, de a crește rezistența organismului în fața cererii suplimentare de energie pe care o solicită antrenamentele. „Rezultatele noastre arată că senzația de foame care generează producerea grelinului este legată și de motivarea de a face mișcare atunci când accesul la hrană este limitat. Ca urmare, menținerea unei rutine potrivite de alimentare poate încuraja determinarea de a face exerciții în cazul persoanelor supraponderale”, explică specialistul Yuji Tajiri.