de Roxana Istudor şi Adrian Barna
Răspunsurile creierului la nutrienții din intestin sunt afectate semnificativ și pe termen lung la persoanele cu obezitate, iar acest lucru nu se schimbă nici după ce intervine scăderea în greutate postdietă, arată rezultatele unui nou studiu, care subliniază faptul că restricțiile alimentare nu sunt suficiente pentru a aborda această afecțiune.
Nu există semnalul de prezență a alimentelor în corp
Complexitatea și persistența efectelor biologice ale obezității continuă să-i uimească pe experții din toată lumea. Cercetătorii de la Universitatea din Amsterdam au publicat în revista Nature Meta- bolism rezultatele unui studiu din care reiese faptul că atunci când voluntarii cu greutate normală au primit nutrienți, au experimentat o activitate redusă în zonele creierului implicate în aportul de alimente, ceea ce arată că la nivelul creierului se semnalează faptul că organismul a primit suficient și că nu este nevoie de mai mult. În schimb, la participanții cu obezitate, modificările menționate, identificate cu ajutorul imagisticii, nu au fost detectate. „Senzația de prezență a alimentelor în corp și reacția creierului la aceasta nu sunt aliniate la persoanele cu obezitate. Acest aspect explică în parte de ce multe persoane se luptă atât de mult cu obezitatea și de ce le este atât de greu să scape de kilogramele în plus”, explică specialistul Mireille Serlie, care a condus studiul.
Schimbări de lungă durată
Rezultatul cercetării adaugă observații prețioase în sprijinul ideii că obezitatea are rădăcini în mecanismele biologice și că intervenții precum dieta nu sunt suficiente în obținerea pierderii în greutate pe termen lung. Cercetătorii au analizat anumite subregiuni ale creierului implicate în aportul de alimente, numite striatum, și au observat din nou o scădere a activității la persoanele fără obezitate, dar nicio modificare la pacienții supraponderali. Mai departe, studiul a inclus o metodă de imagistică diferită, numită SPECT, care a analizat eliberarea de dopamină, substanța care ajută la semnalarea recompensei din alimen- te. S-a descoperit că zahărul a indus eliberarea de dopamină în ambele grupuri, dar grăsimile au generat același efect numai la persoanele cu greutate normală. Ulterior, voluntarii cu obezitate au urmat 12 săptămâni de dietă supravegheată, pentru a pierde 10% din greutatea corporală. Când cercetătorii i-au studiat din nou, nu au găsit diferențe în răspunsurile lor cerebrale, ceea ce a arătat că afectarea creierului la persoanele supraponderale nu poate fi inversată rapid, doar prin dietă. „Schimbările la nivelul creierului pot fi de lungă durată”, explică expertul Paul Kenny, președintele departamentului de neuroștiințe la Școala de Medicină „Icahn”, Mount Sinai.
„Prea des se consideră că pentru un supraponderal este suficient să mănânce mai puțin și va rezolva problema kilogramelor în plus. În realitate, nu este atât de ușor” (Paul Kenny, Școala de Medicină „Icahn”, Mount Sinai)
Alertă globală
Statisticile obezității sunt copleșitoare. La nivel mondial, potrivit datelor ourworldindata.org, peste 13% dintre pământeni sunt obezi și aproape 40% sunt supraponderali. Obezitatea este responsabilă pentru 4,7 milioane de decese premature în fiecare an și reprezintă una dintre cele mai mari probleme de sănătate din lume - este un factor de risc pentru boli de inimă, accident vascular cerebral, diabet și diferite tipuri de cancer. Studiul mondial The Global Burden of Disease arată că numărul de decese generate de obezitate este de circa patru ori mai mare decât al victimelor accidentelor rutiere.