de Roxana Istudor şi Flori Pintea
Greutatea corporală se dovedește un element crucial în nenumărate aspecte ale vieții și ale sănătății. Legătura dintre kilogramele în plus și felul de a gândi a fost pusă în evidență de un studiu recent, care a relevat faptul că a slăbi previne adoptarea de decizii greșite, cercetătorii considerând că acesta este un aspect surprinzător al relației supraponderalitate-activitate cerebrală.
Glucoza informează creierul despre rezervele de energie
Cercetările privind evoluția umană au arătat că semnalele pentru resursele energetice interne, cum ar fi nivelul de glucoză din sânge, au fost esențiale pentru supraviețuire. De exemplu, deciziile privind lupta pentru teritoriu au fost asociate cu cheltuielile de energie - sub formă de semnale metabolice. Acestea ghidează, de asemenea, comportamentele de adaptare în mod proactiv la mediile fluctuante. Tot glucoza din sânge este un semnal eficient al resurselor energetice interne, deoarece furnizează calorii pentru funcțiile celulare și informează creierul despre rezervele de energie disponibile, permițându-i să evalueze necesitatea de a dobândi mai multe. Din perspectivă evolutivă, o dispoziție scăzută i-a făcut pe primii oameni să renunțe să caute hrană în situații fără speranță. În aceste condiții, mâncatul emoțional, care se înregistrează în societatea actual și care implică un consum de alimente pentru a liniști starea de spirit, este considerat un comportament dezadaptativ.
Predispoziția la risc, corelată cu indicele de masă corporală
Dispoziția proastă induce adesea un consum excesiv de alimente bogate în calorii și, ca urmare, un risc crescut de obezitate. Aceasta poate modifica rata metabolismului, ceea ce crește nivelul de glucoză din sânge, cu toate efectele asupra creierului menționate. Puține studii au evaluat dacă recuperarea funcției glucozei ar putea afecta procesele umane de luare a deciziilor. În acest tablou general, cercetătorii de la Centrul Interdisciplinar pentru Medicina Obezității de la Spitalul Universitar Schleswige Holstein, din Kiel, Germania, au determinat mecanismele diferențiale implicate în procesele de luare a deciziilor (în special cele greșite sau riscante) la persoane supraponderale și obeze, cu niveluri mai mari de variabile metabolice și psihologice. De asemenea, a fost evaluat efectul pierderii în greutate asupra procesului decizional. Luând în considerare studii anterioare, care indică unele comportamente cu grad de risc mai ridicat la persoanele cu surplus de kilograme, cercetarea actuală a presupus că tendința de risc este corelată pozitiv cu indicele de masă corporală.
Asociată cu un stil de viaţă mai sănătos
Cercetătorii germani au emis, de asemenea, ipoteza că factorii metabolici și psihologici ghidează pozitiv procesele de luare a deciziilor în funcție de intervenția de scădere în greutate. Concret, studiul clinic a pus în evidență faptul că participanții erau mai dispuși să aleagă opțiuni riscante înainte de slăbirea prin intervenție - aceasta a fost considerată o schimbare pozitivă a comportamentului, deoarece apetența mai scăzută pentru risc a fost asociată cu un stil de viață mai sănătos. Pe scurt, creierul a perceput o disponibilitate ridicată de energie și a urmat strategia de a minimiza deciziile greșite.