de Roxana Istudor şi Adrian Pătrăuceanu
Cetoza este un fenomen metabolic în care corpul trece de la utilizarea carbohidraților ca sursă principală de energie la arderea grăsimilor în același scop. Această tranziție metabolică are implicații semnificative asupra sănătății și a capacității organismului de a pierde în greutate.
Când glucoza din carbohidrați se epuizează…
Cetoza este un proces metabolic care are loc atunci când organismul folosește grăsimea ca principală sursă de combustibil, în loc de glucoză, așa cum se întâmplă în mod normal. Corpul descompune carbohidrații (amidon și zaharuri) în glucoză și apoi o folosește ca sursă de energie. Când aportul de carbohidrați este foarte scăzut, aceste rezerve de glucoză se epuizează. Deoarece corpul nu are suficienți carbohidrați pentru a arde pentru energie, recurge la grăsimi. Pe măsură ce corpul le descompune, rezultă cetone care devin principala sursă de energie a corpului. Grăsimea pe care corpul o folosește pentru a crea cetone poate proveni din dietă (cetoză nutrițională) sau din depozitele proprii.
Scade riscul de supraalimentare
Starea de cetoză este creditată cu o serie de beneficii, în frunte cu faptul că reprezintă o sursă de energie durabilă. Mai departe cetonele pot ajuta la reducerea inflamației și a stresului oxidativ, despre care se consideră că joacă un rol în dezvoltarea multor boli cronice. De asemenea, studiile au arătat că în starea de cetoză scade grelina, așa-numitul „hormon al foamei” - mai exact, această stare suprimă pofta de mâncare și scade riscul de supraalimentare. Totodată, cetoza poate ajuta la normalizarea nivelului de zahăr din sânge și la îmbunătățirea sensibilității la insulină, în unele cazuri având ca efect inclusiv întreruperea tratamentului pentru diabet.
Îmbunătățește starea pacienților cu afecțiuni neurologice
O dietă săracă în carbohidrați, care stă la baza cetozei generate de alimentație, a demonstrat capacitatea de a scădea acuitatea crizelor de epilepsie ale copiilor, prin acțiunea de prevenire a convulsiilor, ce rezultă din impactul acestei stări asupra creierului micilor bolnavi. De asemenea, mai multe cercetări au relevat faptul că acest tip de alimentație poate ajuta și la îmbunătățirea stării pacienților cu alte afecțiuni neurologice, ca boala Alzheimer, autismul și cancerele cerebrale. De altfel, și la nivel cardiovascular s-au înregistrat beneficii notabile ale cetozei nutriționale - dieta fără carbohidrați ajută la scăderea tensiunii arteriale, la îmbunătățirea nivelului de colesterol HDL („bun”) și la scăderea trigliceridelor.
Preponderență a grăsimilor și proteinelor
Cetoza generată de o dietă săracă în carbohidrați este creditată cu capacitatea de a asigura nevoile de energie ale corpului și în același timp de a reduce inflamația. Conform cercetărilor, creierul funcționează mai eficient asupra cetonelor decât asupra glucozei. Ca urmare, cetoza nutrițională poate fi benefică pentru energizarea superioară a organismului și le este utilă celor care fac efort fizic, indiferent că este vorba despre activități sportive sau despre profesie. Persoanele care vor să intre în cetoză urmează o dietă numită keto, care implică reducerea numărului de carbohidrați consumați, ceea ce antrenează organismul să ardă grăsimile pe post de combustibil. Dieta keto constă din 70%-80% grăsimi, 10%-20% proteine și 5%-10% carbohidrați. Odată adoptată, această dietă exclude aproape total cerealele, pâinea, anumite fructe și legume.
Postul intermitent accelerează instalarea schimbării
Cetoza nutrițională rezultă din consumul preponderent de carne și pește, ouă, nuci și semințe, lactate (brânză, unt, smântână), ulei de măsline și de canola. Concret, potrivit specialiștilor, persoanele care vor să intre în starea de cetoză trebuie să consume sub 50 de grame de carbohidrați pe zi - aproximativ trei felii de pâine, două banane sau o cană cu paste. Menținerea acestui ritm duce la intrarea în starea de cetoză după câteva zile, în funcție de vârstă, aportul anterior de carbohidrați, nivelul activității fizice, metabolismul personal, regimul de somn și nivelul de stres. De exemplu, o persoană care a consumat mai mulți carbohidrați înainte de a adopta dieta va intra în starea de cetoză mai târziu decât cineva care a evitat carbohidrații în general, întrucât organismul trebuie să-și epuizeze mai întâi rezervele de glucoză. Una dintre metodele de a grăbi intrarea în starea de cetoză este postul intermitent: consumul tuturor alimentelor în decurs de opt ore, după care nu se mai mănâncă nimic în restul de 16 ore dintr-o zi.
Alimentele cu efect scontat
Persoanele care vor să intre în cetoză mănâncă o varietate de proteine animale, lactate, grăsimi și uleiuri: proteine animale (fructe de mare, somon, creveți, crabi, sardine, macrou și alți pești grași), carne de pui, ouă, brânză de capră, feta, halloumi, mozzarella, parmezan, cheddar, camambert etc., iaurt grecesc, brânză de vacă, creme de brânză, lapte vegetal neîndulcit (de soia, de cocos, de migdale), legume cu frunze verzi, precum și ardei, dovleac, zucchini, avocado, măsline, conopidă, ridichi, castraveți, vinete, roșii, varză de Bruxelles (se evită cartofii, ceapa, porumbul și sfecla).
Potențiale efecte secundare
Unele persoane care intră în cetoză înregistrează anumite simptome prin care organismul semnalează că a trecut la arderea grăsimilor pe post de combustibil, mai precis schimbarea nivelurilor de energie (corpului îi poate lua ceva timp pentru a se obișnui să funcționeze cu mai puțini carbohidrați și reacționează printr-o oboseală temporară), apetitul redus (efect care are la bază creșterea sațietății, nivelurile stabile ale zahărului din sânge, nivelurile reduse de insulină, creșterea eficienței metabolice), schimbarea mirosului corporal, deshidratare, crampe musculare generate de unele dezechilibre electrolitice și minerale, simptomul de gură uscată. Mai departe, pot interveni așa-numita „gripă ceto” (dureri de stomac, dureri de cap și oboseală), constipație, insomnie, deshidratare, densitate osoasă scăzută, colesterol crescut sau pietre la rinichi.
Atenţie! Dieta care generează starea de cetoză poate fi dificil de urmat și implică anumite efecte, iar ca urmare este recomandat să se consulte un specialist înainte de a se trece la acest tip de alimentație
Mijloace moderne de autotestare
Numărul mare de cetone în sânge este cea mai precisă metodă de a stabili că o persoană este în starea de cetoză. Se pot folosi teste de urină și de respirație pentru a se verifica nivelurile de cetone, există kituri speciale de autotestare la domiciliu, prin care oricine poate să-și măsoare propriile niveluri de cetone din sânge, starea de cetoză nutrițională fiind confirmată de niveluri de cetone de 0,5-3 milimoli pe litru. Alternativ, există și contoare care evaluează cetonele în respirație.