de Roxana Istudor şi Adrian Pătrăuceanu
Poate suna dificil în contextul existenței a sute de diete și a unei culturi mondiale a greutății mici și a corpului subțire, dar există și un curent al „decuplării” de toate acestea - libertatea alimentară, care include acordarea nutriției cu semnalele interne de sațietate și de foame, precum și concentrarea asupra promovării sănătății, nu doar a unei cifre mulțumitoare pe cântar și a unui aspect care să se încadreze în norme nivelatoare stabilite de alții.
Desprinderea de cutume și restricționări
Libertatea alimentară este un termen foarte popularizat, cu diverse definiții, de la depășirea culturii dietelor până la suveranitatea nutriției. Pe scurt, este desprinderea de cutume, norme și restricționări și întoarcerea spre interior, acolo unde orice organism „vorbește” despre ceea ce dorește, iar adepții acestei libertăți ascultă. În esență, libertatea alimentară și principiile sale nu se concentrează pe pierderea intenționată în greutate, ci susține obiceiuri personalizate, care se pot solda cu pierderea câtorva kilograme sau dimpotrivă - atâta vreme cât nu se depășește limita care periclitează starea de bine și metabolismul. Există și calea de mijloc, care menține greutatea pe termen lung, pornindu-se de la principiul că fiecare persoană este unică și nu se pot aplica greutăți corporale care uniformizează.
O reacție la tulburările mintale
Pentru adepții libertății alimentare, aceste repere se traduc prin încredere în sine mai degrabă decât pe idealul de corp subțire. Pornit inițial ca o reacție la tulburările de alimentație, care afectează atâtea persoane și care se înregistrează inclusiv în rândul copiilor preșcolari, acest concept este considerat revoluționar, în continuă dezvoltare, o provocare a normelor societale. Ca multe alte trenduri, și acesta este susținut de personalități publice și influenceri - Shana Spence, de exemplu, dietetician înregistrat în New York, popularizează o abordare a sănătății fără dietă. Un alt promotor de prim-plan al libertății alimentare este celebrul nutriționist american Kera Nyemb-Diop, care a creat un spațiu online ce pune accent pe respectul corpului, mâncatul fără vinovăție și revendicarea moștenirii alimentare culturale ca parte integrantă a stilului de viață sănătos al fiecăruia. Pe de altă parte, libertatea alimentară este valabilă și pentru persoanele care și-au găsit un echilibru și își mențin sănătatea transformând o dietă într-un stil de viață - atâta vreme cât nu există sentimente negative legate de această abordare personală, iar starea de sănătate rămâne optimă, libertatea alimentară este un concept care se poate aplica și celor care mențin pe viață un anume regim.
Relație fără judecată cu hrana
Aplicând libertatea alimentară, practicanții văd hrana mai mult decât ca pe un combustibil sau un număr de calorii. Ei caută să construiască o relație pozitivă și fără judecată cu toate alimentele. Această viziune cuprinde mâncatul intuitiv și alimentația atentă, două filosofii care cultivă încrederea în sine în ceea ce privește alegerile alimentare și resping restricțiile inutile. De altfel, acestea sunt folosite frecvent pentru a sprijini recuperarea după tulburările de alimentație, cum ar fi anorexia nervoasă și bulimia, boli mintale cronice care afectează negativ și starea nutrițională, și relația cu alimentele, și sănătatea generală. Libertatea alimentară ca abordare terapeutică pentru recuperarea tulburărilor de alimentație a apărut din nevoia de tratamente nonfarmaceutice care să pună accent pe schimbările comportamentale, cum ar fi o imagine pozitivă a corpului și atitudinile alimentare sănătoase. Un studiu a demonstrat că obsesia față de dietă, însoțită de nemulțumirea față de aspectul corpului, crește riscul de a dezvolta bulimie nervoasă - aceste rezultate îngrijorătoare s-au dovedit valabile inclusiv în cazul persoanelor subțiri în mod natural, ceea ce a accentuat posibilele daune pe care le poate genera excesul de diete.
Se atinge și se menține „greutatea fericită”
Potrivit specialiștilor care o încurajează, libertatea alimentară are câteva repere majore: consolidarea suveranității alimen- tare personale, înțelegerea alimentelor ca elemente culturale istorice și a impactului lor asupra sănătății umane, o călătorie spirituală pentru a depăși „dependența alimentară”, eliberarea de programele rigide de pierdere în greutate și adoptarea bucuriei de a mânca, cu toată moderația necesară menținerii stării de sănătate. Alimentația conștientă, ramură a libertății alimentare, este înrădăcinată în practica budistă de a trăi cu intenție - se bazează pe conexiunea minte-corp și promovează o stare fără judecăți, care angajează simțurile - văzul, mirosul, gustul - în timpul unei mese. Pe scurt, este arta de a fi prezent. Alimentația intuitivă, la rândul său, este înrădăcinată în mod distinct într-o abordare a sănătății care include greutatea și servește drept nucleu al paradigmei „sănătate la orice dimensiune”. Practic, alimentația intuitivă îi permite corpului să-și găsească „greutatea fericită” sau greutatea determinată biologic. Această componentă a libertății alimentare este ghidată de mai multe principii, printre care respectarea corpului, respingerea culturii dietei, „împăcarea” cu alimentele și atenție acordată sănătății printr-o nutriție blândă. Dincolo de aceste mici diferențe, există un fir comun între aceste variațiuni pe aceeași temă: eliminarea restricțiilor alimentare inutile și îmbunătățirea relației cu alimentele.
Racordare la semnalele organismului
Promotorii libertății alimentare au, înainte de orice, misiunea de a elimina perspectivele de vinovăție, rușine și emoții negative asociate cu consumul de alimente „interzise”. Pentru ca toate acestea să aibă efect, specialiștii recomandă mai mulți pași: lucrați cu un dietetician certificat în alimentație intuitivă sau care implementează tehnici de alimentație atentă, pentru a vă ghida; exersați „dezînvățarea” ideii că alimentele sunt fie „bune”, fie „rele” și, în schimb, concentrați-vă pe scopul pe care îl servește mâncarea la un moment dat (plăcerea, energia sau hrănirea); eliminați ideea de moralitate din alimente (nu sunteți o persoană rea pentru că vă delectați cu o mâncare plăcută și alegerile alimentare nu ar trebui să vă facă să vă simțiți inferior sau superior celorlalți); acordați-vă permisiunea de a vă bucura în mod regulat de alimente plăcute, ca să nu ajungeți să scăpați lucrurile de sub control la un moment dat; concentrați-vă pe obiceiurile care promovează sănătatea, cum ar fi hidratarea corespunzătoare și mișcarea, racordați-vă la propriul organism și la semnalele acestuia (mâncați pentru că vă este foame, nu pentru că este o anumită oră), savurați mâncarea în liniște; alegeți mai multe alimente care vă fac să vă simțiți bine.