de Anda Postolache
Pentru a avea o alimentaţie corectă, în acord cu mecanismele organismului, este bine să cunoaşteţi şi să respectaţi câteva principii de asociere a alimentelor. Nutriţioniştii le-au încadrat în patru grupe şi recomandă să nu fie amestecate la întâmplare. Astfel, cine respectă principiile hranei sănătoase nu are probleme medicale şi se îngraşă mai greu.
Evitaţi „războiul” enzimelor
Alimentele nu se digeră toate cu aceeaşi repeziciune, iar enzimele folosite de organism în acest proces diferă de la un tip de mâncare la altul, astfel încât combinarea lor incorectă duce la „războaie” între enzime. Rezultatul: proasta digestie, balonarea, constipaţia, sindromul de colon iritabil, apariţia crampelor şi altele.
Pentru a fi digerate, proteinele au nevoie ca stomacul să producă sucuri gastrice acide, pe când carbohidraţilor le place mediul alcalin. Prin urmare, combinarea celor două grupe de alimente duce la un conflict în ceea ce priveşte sucurile gastrice.
Există patru grupe distincte
Iată cum trebuie combinate alimentele în funcţie de grupele din care fac parte:
- Grupa 1: este compusă din proteine - carne roşie, de pasăre, brânză, ouă, lapte, peşte, alimente care au nevoie de timp mai mare de digerare, circa patru ore. Acestea necesită sucuri gastrice acide.
- Grupa 2: este formată din carbohidraţi - cereale şi produse preparate din ele (pâine, paste făinoase, biscuiţi, cereale pentru micul dejun), zahăr, dulciuri, dar şi legumele care conţin amidon, cum sunt cartofii şi porumbul dulce. Aceste alimente „ard” repede, cam în două ore, şi au nevoie de enzime care produc un mediu digestiv alcalin. Preferabil este ca masa de seară să fie compusă din hrană din această grupă, fiindcă se digeră mai uşor decât proteinele. Astfel, veţi avea un somn mai bun, organismul putându-se reface, nefiind obligat să lucreze din greu.
- Grupa 3: este compusă din salate, unt, frişcă, legume care nu conţin amidon, seminţe, rădăcinoase, ierburi, condimente şi uleiuri. Aceste alimente pot fi combinate atât cu grupa 1, cât şi cu grupa 2.
- Grupa 4: este formată din fructe. Ele se digeră cel mai repede (30 de minute) şi necesită alte enzime decât cele folosite pentru „arderea” alimentelor din grupele precedente. Cel mai bine este să fie mâncate dimineaţa. O masă compusă din suc proaspăt, preparat pe loc la storcător, plus câteva fructe proaspete este un început bun de zi pentru majoritatea oamenilor, deoarece asigură un necesar uluitor de energie. Singurele persoane care nu pot urma această recomandare sunt cele care au probleme cu mucoasa stomacală şi diabeticii.
Interzis la friptură cu cartofi!
Alimentele din grupele 1 şi 2 nu trebuie combinate. Astfel, de la o masă în care aţi mâncat carbohidraţi (grupa 2) trebuie să lăsaţi să treacă minimum două ore până să consumaţi proteine (grupa 1). După ce aţi consumat proteine lăsaţi să treacă circa patru ore până să luaţi o altă masă cu carbohidraţi.
S-au încetăţenit ideea şi „moda” de a consuma la friptură cartofi. Greşit! Iată că principiile corecte ale combinării elementelor ne arată că este bine să ne luăm rămas bun de la acest obicei comod, dar nesănătos. Carnea se poate asocia cu salatele, cu garniturile formate din legume care nu conţin carbohidraţi, gratinate ori soté, preparate doar pe trei sferturi, adică să nu fie fierte sau coapte până se înmoaie complet, deoarece astfel îşi pierd aproape toate substanţele nutritive şi vitaminele. Carnea se mai poate combina şi cu ouă, şi cu brânză.
Fructele au nevoie de 30 de minute ca să tranziteze stomacul, în timp ce o friptură necesită trei-patru ore. Ele trebuie consumate singure, de preferinţă pe stomacul gol. Dacă sunt asociate cu alte tipuri de hrană se produce indigestie şi flatulenţă. Există şi o excepţie de la această regulă, combinaţia dintre fructele care nu fermentează imediat - mărul, nuca de cocos şi bananele împreună cu alimente bogate în hidraţi de carbon (meiul, ovăzul şi altele). Astfel, un sandviş din pâine de secară cu o banană ori câteva felii de mere în budincă sau plăcintă din cereale integrale nu vor dăuna. Unele dintre fructe sunt acide (grepfrut, clementine, kiwi, lămâi, merişor, mandarine, rodii, căpşuni, portocale), unele sunt mai puţin acide (merele, piersicile, cireşele, strugurii, caisele, nectarinele, prunele, perele, fructele de pădure), iar altele sunt dulci (mango, banane, papaya, curmale, fructe confiate, smochine proaspete, struguri). Combinaţiile corecte sunt următoarele: fructele acide cu cele mai puţin acide şi fructele dulci cu cele mai puţin acide. Nu se recomandă combinarea celor dulci cu cele acide. Pepenele formează o categorie aparte, datorită conţinutului crescut în apă. De aceea, este indicat să îl mâncaţi separat.
Iată câteva avantaje ale asocierii sănătoase: arderea completă a grăsimilor, absorbţia bună a substanţelor nutritive din alimentele consumate, a enzimelor şi proteinelor, prevenirea obezităţii şi formării gazelor la nivelul tubului digestiv, stoparea balonării şi vindecarea constipaţiei.
În ceea ce priveşte persoanele care au diabet, acestea nu pot ţine cont complet de aceste principii, fiind dependente de carbohidraţi. În aceste cazuri se recomandă ca alimentele din grupele antagonice să fie consumate la intervale mari de timp, de două-trei ore.