de Ana Trifan
Cu siguranţă n-aţi văzut călugări budişti graşi. Secretul siluetelor lor nu stă însă în vreo cură de slăbire modernă, ci în stilul de viaţă cumpătat. Majoritatea sunt vegetarieni, însă într-un sens uşor diferit de ceea ce se înţelege, în general, prin acest tip de alimentaţie.
Se feresc de rădăcini
Legile budiste interzic să se facă rău plantelor. Astfel, călugării nu consumă rădăcina plantelor, pentru că asta ar însemna uciderea lor. Deci din meniu le lipsesc rădăcinoase precum cartofii, morcovul sau ceapa. În schimb, budiştii au „liber” la plantele de la care se consumă partea superioară, la cereale, precum şi la fructe.
În anumite ramuri ale budismului sunt interzise şi legumele sau condimentele cu aromă puternică (usturoiul sau coriandrul, de exemplu), deoarece se consideră că excită în exces simţurile.
Puţine sunt templele în care este acceptat consumul de carne, iar, de cele mai multe ori, această „dezlegare” se referă doar la peşte şi la fructe de mare.
Fiecare tip de personalitate are gustul său
Un alt secret al siluetei călugărilor budişti ar putea sta tot într-o... interdicţie. Astfel, sunt total interzise consumul de alcool, ţigările şi drogurile, deoarece acestea distrug echilibrul fizic şi psihic, dând dependenţe. Cum hrana este văzută ca un medicament în stilul lor de viaţă, fiecărui tip de personalitate îi corespunde un anumit gust. Conform acestei idei, persoanele agitate trebuie să reducă sau să evite consumul de alimente amare, în schimb, flegmaticii au interzis la dulce.
Cum budismul pune mare accent pe echilibru, în toate sensurile sale, cumpătarea se aplică şi la masă. Astfel, dacă ar fi să urmaţi sfaturile călugărilor, va trebui să vă opriţi din mâncat nu atunci când sunteţi sătul, ci atunci când muşchii abdomenului încep să se întindă. Nu veţi putea avea o digestie sănătoasă dacă nu aveţi şi energia necesară pentru acest proces, energie care va lipsi dacă stomacul este plin şi suprasolicitat. Călugării respectă şi o anumită proporţie atunci când vine vorba despre ceea ce consumă. Astfel, la o masă, trebuie să existe două sferturi alimente solide, un sfert lichid şi... un spaţiu gol.
Apă fiartă dimineaţa, pe stomacul gol
Teoria conform căreia nu e bine să se mănânce seara deoarece organismul nu mai are timp şi nici forţă să proceseze alimentele ca în timpul zilei este agreată şi de budişti.
Un alt secret al lor este... apa. Nu au regula de „cel puţin doi litri pe zi”, însă consumă apă dimineaţa, imediat după ce se trezesc. Este vorba însă de apă fiartă, care trebuie băută cât mai fierbinte. Aceasta este recomandată şi la 20 de minute după orice masă, scopul fiind detoxificarea organismului şi echilibrarea fluidelor din corp.
Disocierea alimentelor există şi la budişti. Nu vă imaginaţi însă că e vorba despre un regim tip „o zi iaurt, o zi fructe, o zi legume, o zi brânză...”. La mesele budiste meniul este compus, în general, dintr-un singur fel de mâncare, pentru ca glucidele să nu se amestece cu proteinele şi să îngreuneze digestia.
Dieta Zen este un alt regim inspirat din stilul de viaţă al călugărilor budişti, dar adaptat epocii moderne. Cerealele trebuie să constituie baza fiecărei mese, aşa că cel puţin 60% din meniuri au la bază orez (de preferinţă integral) sau ovăz, secară şi mei. Este interzis consumul de grâu şi de făină din acesta. Cerealele pot fi combinate cu legume proaspete, exceptând vinetele şi roşiile. Ocazional se pot mânca peşte, lactate şi fructe. Nu se acceptă alimentele care au fost procesate, cele care au fost îndulcite sau colorate artificial, drojdia, praful de copt, condimentele, sosurile, sarea şi nici cele importate din alte zone climatice. Mâncarea nu se prepară niciodată la microunde sau pe aparate electrice şi sunt acceptate doar ceaiurile din plante şi apa plată.
Timp de cinci zile, 25 de participanţi la un studiu organizat de Departamentul pentru Sănătate al Universităţii din Seul, Coreea de Sud, au mers într-un templu budist şi au respectat cu stricteţe stilul alimentar vegetarian pe care-l aveau călugării. Înainte de a adopta acest regim, participanţii au fost rugaţi să spună ce au consumat cu 48 de ore înainte (carne de porc, vită, lactate, dar şi medicamente, alcool, nicotină şi altele) şi să dea mostre de urină. Niciunul dintre ei nu luase antibiotice sau altfel de medicamente în ultima lună, însă analiza urinei a arătat că prezentau atât urme de ftalaţi, cât şi de antibiotice. Ftalaţii sunt esteri ai acidului ftalic, folosiţi la fabricarea cosmeticelor (inclusiv cele pentru bebeluşi), a detergenţilor, gelurilor, vopselelor, precum şi a unor textile. Sunt consideraţi extrem de periculoşi, deoarece perturbă hormonii şi pot duce la dezechilibre grave. După cinci zile de viaţă în templul budist, în care au respectat întocmai regulile călugărilor, s-a constatat că nivelul de antibiotice şi ftalaţi din corpul participanţilor la studiu scăzuse drastic. Iniţiatorii dietei au tras concluzia că alimentaţia şi stilul de viaţă au un rol foarte important în minimizarea efectelor dăunătoare ale chimicalelor, iar acest lucru s-a văzut chiar şi după o „cură” de doar cinci zile în mijlocul călugărilor budişti.