de Cătălina Tăgârţă
Dieta Ornish, denumită aşa după numele celui care a inventat-o (medicul Dean Ornish Michael - foto, preşedinte şi fondator al Institutului de Cercetare în Medicină Preventivă din Sausalito, California), e bazată pe teoria că organismul îşi face provizii de energie, neştiind când va mai primi hrană. Regimul a fost conceput iniţial pentru persoanele care suferă de afecţiuni cardiace, dar a fost adoptată rapid şi de cele care voiau să slăbească.
Rezultatele se văd după două săptămâni
Atuul principal al dietei e că, pe lângă faptul că favorizează eliminarea kilogramelor în plus, ea este benefică pentru întreaga stare de sănătate. Mai exact, previne afecţiunile cardiovasculare, reduce riscul de cancer, tratează diabetul şi hipertensiunea. Dieta necesită schimbarea totală a obiceiurilor alimentare, care pot fi drastice, însă efortul e recompensat pe măsură, întrucât, după numai două săptămâni, încep să se arate rezultatele.
Minimum 30 de minute de sport
Specialistul recomandă consumul de porţii mici, în acest fel lăsând senzaţia de saţietate să se instaleze mai repede. Dar, cum nimic nu funcţionează fără cel puţin 30 de minute de mişcare zilnic, doctorul Ornish recomandă pacienţilor o jumătate de oră de exerciţii fizice moderate pe zi sau câte o oră de trei ori pe săptămână.
Fasolea, pe lista „Aşa da”
Ornish a clasificat alimentele după rata de asimilare în organism. Deci indicat e să se consume alimente bogate în fibre, cu un conţinut scăzut de grăsimi. Şi, ca să le fie şi mai uşor pacienţilor, medicul a împărţit hrana în trei categorii.
Prima categorie, şi cea mai permisivă de altfel, constă în: fasole, fructe (de exemplu mere, pepene, ananas, zmeură) şi legume de orice fel.
Lactatele fără grăsime şi carnea, consumate mai rar
Apoi urmează categoria alimentelor care pot fi consumate din când în când şi cu moderaţie. E vorba despre: lactate fără grăsime, albuş şi alimente cu conţinut scăzut de grăsime, dar fără zahăr.
În ultima categorie se încadrează produsele pe care pacienţii ar trebui să le ţină la distanţă sau care pot fi consumate foarte rar. Iată câteva exemple: carnea de orice tip, chiar şi peştele, grăsimi şi uleiuri sau produse care le conţin (cum ar fi margarina), dar nici avocado, măsline, nuci şi seminţe, produse lactate, zahăr şi derivatele sale ori alcool.
• Carbohidraţii din dietă nu cresc nivelul de zahăr din sânge, deci, indiferent câte kilograme veţi da jos, nu le veţi mai pune la loc.
