de Andrei Dicu si Claudiu Melinte
Unul dintre secretele cel mai bine păstrate este uriaşul templu subteran Damanhur, numit „Oraşul Luminilor” şi situat la 30 de kilometri distanţă de Torino. Un complex vast de galerii şi de domuri subpământene, poate cel mai mare din lume, a fost, până de curând, ascuns publicului şi poartă în sine taina evoluţiei umanităţii.
Premiat de ONU, ca model al unui viitor durabil
Damanhurienii... Aşa se numesc membrii comunităţii care locuieşte în oraşul ascuns. Au propria lor Constituţie, propria monedă (credito) şi propria limbă folosită în ritualuri. Idealul lor constă în promovarea libertăţii de exprimare, circulaţia ideilor, stimularea creativităţii şi „îmbunătăţirea sinelui”. Istoria acestui oraş consemnează că „primul târnăcop a lovit stânca într-o noapte caldă de august, în anul 1975. O stea strălucitoare a străbătut încet cerul, lăsând în urma ei o pulbere aurie, care s-a aşternut pe pământ. Era momentul prielnic pentru a începe săpăturile în munte pentru a construi un templu cum nu s-a mai făcut vreodată. Totul trebuia să fie făcut cu mâinile şi cu voinţa oamenilor, şi nimeni nu trebuia să ştie despre asta”.... Mai mult, la Damanhur se construieşte un ecosistem cu propriul microclimat, care să protejeze copacii, „antenele templului subteran”. Teritoriul măsoară peste 8.500 de metri pătraţi, iar oraşul a primit Premiul ONU, ca „Model al unui viitor durabil”.
„Am fost în Egiptul Antic şi i-am spus faraonului să construiască o piramidă”
Existenţa lăcaşului a fost făcută public acum şapte ani de un membru al comunităţii. Intrarea este secretă, iar în spatele ei se află un labirint de coridoare, care duc către o sală imensă, decorată cu simboluri oculte. Deasupra se află cel mai mare dom de vitralii din lume, cu un diametru de 10 metri, având forma unei roţi de foc. Simbolurile ilustrează principiul dualităţii, bărbat-femeie, Soare-Lună, bine-rău, Alfa-Omega. Fiecare cameră simbolizează un aspect al existenţei. În Sala Metalelor, virtutea şi viciul duc o bătălie fără sfârşit. Sala Pământului are două porţi, cea Solară şi cea Selenară. Sala Oglinzilor şi Sala Apei au pereţii decoraţi cu texte iniţiatice, scrise într-o limbă secretă. Şerpii aurii care traversează pereţii simbolizează liniile care străbat Pământul, ca un sistem nervos gigantic. „Ne ocrotim şi ne modelăm reciproc, asemenea pietrelor unui râu. Exprimarea convingerilor prin artă cântă- reşte la fel de mult ca şi credinţa, însăşi”, mărturisea unul dintre membrii comunităţii, pentru postul National Geographic. „Călătoriile astrale” reprezintă modul în care ei înfruntă forţele malefice, iar iniţierile se fac la Universitatea Damanhur, unde există o încăpere specială, dedicată voiajelor în timp şi în spaţiu. „Am fost în Egiptul Antic, am vorbit cu faraonul şi i-am spus să construiască o piramidă la Dendera. Când vei citi că a fost descoperită o nouă piramidă, vei înţelege cum a ajuns acolo”, spunea o femeie pentru sursa citată.
1975 este anul când s-a început construcţia oraşului-templu Damanhur
Oberto Airaudi: „Răul este în noi şi trebuie îndepărtat“
Secretele comunităţii damanhuriene sunt cunoscute cel mai bine de Oberto Airaudi, fondatorul oraşului. Credinţa sa este că „răul este în noi şi trebuie îndepărtat. Din fericire, stă în puterea noastră s-o facem. Dacă ne vom folosi libertatea în mod raţional, vom evolua spiritual şi în acelaşi timp cu noi, cu fiecare individ în parte, umanitatea va evolua spiritual”.