de Carmen Ciripoiu
„Codex Gigas” sau Biblia Diavolului, o carte controversată din anul 1295, se pare că ascunde cele mai neștiute secrete ale vieții. Se crede că a fost scrisă de un călugăr benedictin în Mănăstirea Podlazice (Cehia de astăzi), într-o singură noapte, sub îndrumarea lui Satan.
Greutate de 70 de kilograme!
Opera călugărului are copertă din lemn, este acoperită de piele și decorată cu ornamente metalice. Având 89 de centimetri înălțime, 49 de centimetri lățime și 22 de centimetri grosime, plus o greutate de 70 de kilograme, este considerat cel mai mare manuscris medieval din lume descoperit până acum. Inițial, a avut 320 de pagini de pergament, dar în timp, opt dintre acestea au fost scoase. Nu se știe motivul pentru care au fost smulse acele pagini și nici cine a făcut-o, dar se pare că au conținut regulile Ordinului Benedictin. Se crede că pergamentul este făcut din piele de vițel sau de măgar și a fost necesară sacrificarea a nu mai puțin de 160 de animale. În ceea ce privește textele, acestea au fost scrise pe două coloane, a câte 106 rânduri fiecare.
Salvată din dezastre
Imaginată ca o carte de istorie, „Codex Gigas” conține o Biblie, redată integral, „Războiul evreiesc”, de Flavius Josephus, o Enciclopedie de Sfântul Isidor din Sevilia, „Cronicile Boemiei”, de Cosmas de la Praga, considerată cea dintâi istorie a Boemiei. În manuscris apar și o serie de lucrări mici. Prima descrie pocăința pentru relele comise, a doua este destinată exorcizării, iar ultima se numește „Calendarul” și conține o listă de sfinți, precum și zilele în care sunt comemorați aceștia. În ultima mare lucrare din manuscris apar două imagini, una reprezentând cerul, cu stele albastre, Soare și Lună, iar cea de-a doua înfățișând Pământul, cu oceane verzi, probabil dinainte de Creație. De-a lungul timpului, codexul a trecut prin multe dezastre. A fost salvat dintr-un incendiu de un călugăr, însă, din pricina greutății sale, nu a putut fi coborât pe scări. Pentru a-l salva, călugărul l-a aruncat pe geam. Manuscrisul nu a suferit deteriorări grave.
Portretul „Prințului întunericului” se găsește la pagina 290
Cea mai faimoasă imagine din „Codex Gigas” a rămas portretul Diavolului, care se găsește la pagina 290. De la această fotografie a primit manuscrisul și denumirea de Biblia Diavolului. Imaginea acestuia ocupă o pagină întreagă, fiind descris cu lux de amănunte. Satan stă cu mâinile ridicate la cer, între două turnuri, și pare să-l provoace pe Dumnezeu la un duel. Are doar patru degete la mâini și la picioare, coarne și gheare și poartă haină de hermină, atribuită doar căpeteniilor și celor de rang nobiliar, tocmai pentru a-i fi scoasă în evidență poziția de „prinț al întunericului”. Portretul a fost făcut, se pare, pentru a-i aminti cititorului de păcat. Pe verso este o reprezentare a Raiului, iar cele două pagini au fost intenționat alăturate, pentru a arăta avantajele unei vieți „bune” și dezavantajele unui trai „rău”.
Autorul, condamnat la moarte prin... zidirea de viu
Călugărul care a scris cartea se spune că a avut în acea perioadă mari probleme în mănăstire, după ce a săvârșit un păcat grav, ce nu a putut fi spus nimănui, iar superiorii săi au hotărât că trebuie să-l trimită la moarte, urmând a fi zidit de viu. Se crede că părintele le-ar fi promis șefilor săi că va scrie o operă impresionantă, care va salva mănăstirea pe vecie, dacă va mai fi lăsat să trăiască o singură zi. Superiorii săi s-au amuzat de cerința călugărului, dar au acceptat-o. Acesta a început să scrie pagină după pagină, dar la un moment dat mâna i-a amorțit și i-a cerut ajutorul lui Satan, îngerul decăzut, pentru a termina opera. Potrivit legendei, Diavolul a acceptat, dar a pus o condiție: i-a cerut sufletul în schimbul ajutorului. Așa a fost terminată opera. Nicio altă creație a călugărului nu a mai fost găsită vreodată, ba, mai mult, nimeni nu a putut să afle ceva despre pregătirea sa profesională.
A fost iertat de Maica Domnului
Chiar dacă a reușit să se salveze de la moarte, călugărul și-a pierdut pentru totdeauna liniștea sufletească. Se spune că acesta a făcut rugăciuni aprinse în fața Maicii Domnului, ca să-l ierte. Preacurata a fost de acord să-i salveze sufletul, dar călugărul benedictin a murit cu puțin timp înainte să fie izbăvit de pactul cu Diavolul. În timpul Războiului de 30 de ani, încheiat în 1648, întreaga scriere a fost furată de armata suedeză, iar în prezent manuscrisul se află la Stockholm, în Biblioteca Națională din Suedia.