de Roxana Istudor şi Adrian Barna
Când oficialul guvernamental cambodgian Nam Peou a fost tras în interiorul unei mașini, fiul său adolescent, Sorpong, care a asistat la scena violentă, a crezut că tatăl său a dispărut pentru totdeauna. Dar...
Fuga de teroare
Erau anii ’75-’79 când Cambodgia era scena unor crime îngrozitoare, provocate de khmerii roșii, sângeroșii adepți ai Partidului Comunist, regim care a fost considerat responsabil pentru uciderea a circa 1,7 milioane de oameni. Până în prezent au fost descoperite 309 gropi comune masive și se estimează că alte aproximativ 20.000 au rămas de găsit. În aceste condiții, este oarecum explicabil motivul pentru care Sorpong Peou a fost ferm convins că tatăl său a pierit asasinat. Familia, pe de altă parte, a avut mai mult noroc. După ce au ajuns într-o tabără de refugiați din Thailanda, mama și cei șase frați au fost relocați în Canada, în 1982, iar tânărul a beneficiat de o educație potrivită, pe care a urmat-o până la cel mai înalt nivel. Anii au trecut, și în 2010 Sorpong a avut un vis extraordinar, foarte „real”, în care stătea de vorbă cu tatăl său. Deși mișcat, a considerat că e un semn al dorului de părintele de mult dispărut. Nu știa că unul dintre frații săi mersese la un clarvăzător din Ottawa...
Căutări în numele unui... spirit
Fratele lui Sorpong a fost întrebat unde îi este tatăl. Nu a apucat să răspundă, căci clarvăzătorul l-a întrebat: „Îl vezi?”. Bărbatul a explicat că tatăl său dispăruse cu mulți ani în urmă și probabil era mort, dar interlocutorul l-a contrazis imediat: Nam era în viață! Plin de îndoieli cu privire la ceea ce-i fusese relevat, bărbatul și-a informat familia. Una dintre surori, cea mai sceptică persoană dintre toți, a mers și ea la clarvăzătorul care a reconfirmat faptul că Nam era viu; aceeași informație a primit-o și mama copiilor. Așa au început căutările.
Regăsire miraculoasă
Unul dintre frații lui Sorpong s-a întors în Cambodgia să vadă dacă mai poate da de urma unei persoane care în principiu fusese asasinată cu trei decenii înainte. A distribuit sute de postere cu Nam, a cutreierat orașele de la granița cu Thailanda, a căutat prin fostele tabere de refugiați. La un moment dat, cineva i-a spus că seamănă cu omul din postere, dar mai tânăr. Inițial, bătrânul nu a crezut că acel canadian putea fi fiul său, iar tânărul nu era convins că persoana din fața sa era Nam. Dar pe măsură ce acesta depăna amintiri și spunea lucruri care nu ar fi putut fi cunoscute decât de el, „apele s-au limpezit”. Este adevărat că la deznodământ a participat și sfatul unui medium, la care tânărul a apelat și care i-a punctat exact ziua și locul în care avea să-și întâlnească tatăl. De asemenea, bătrânul a povestit că în ziua respectivă, fără să știe că fosta familie îl căuta, s-a întors fără motiv în localitatea din care fusese răpit cândva...
O evadare de scenariu de film
Atunci când dispăruse, Nam fusese tras în mașină, apoi aruncat într-o groapă comună. Multe cadavre au fost azvârlite deasupra sa. A supraviețuit, dar a fost din nou capturat, apoi torturat, dar a scăpat, prin junglă, până la granița cu Thailanda. Pe parcursul întregului calvar s-a gândit că ai săi nu fuseseră atât de norocoși încât să supraviețuiască. În anii următori s-a recăsătorit și a mai avut șase copii. La vestea că fostul său soț era în viață, prima nevastă s-a întors în Cambodgia, pentru a-i fi alături. Unul dintre fii s-a întors, la rândul său, și familia a deschis un restaurant prosper. În final, Sorpong însuși a revenit acasă, pentru a trăi împreună cu tatăl pe care nu-l mai văzuse de peste 35 de ani.