de Andrei Dicu şi Adrian Barna
Cosmosul îşi păstrează multe dintre taine, iar astronomii se luptă să le desluşească. Pentru asta au nevoie de instrumente mult mai avansate decât cele actuale. Cel mai important telescop se construieşte pe vârful Muntelui Cerro Armazones, din Deşertul Atacama (Chile), la o altitudine de 3.060 de metri.
Jerry Nelson a dezlegat enigma lentilelor
E-ELT, aşa cum se va numi cel mai mare telescop din lume, va avea oglinda principală cu un diametru de 39,3 metri. Construcţia sa este revoluţionară şi curajoasă din punct de vedere financiar, deoarece nu se pot estima costurile finale, dar pentru prima fază a fost alocat 1 miliard de euro. Construcţia acestor aparate costă enorm şi, în acest moment, telescoapele cu oglinzi monobloc nu depăşesc diametrul de 8,4 metri. Cu cât diametrul este mai mare, cu atât trebuie să aibă o grosime pe măsură, iar la preţul pentru o astfel de oglindă se adaugă cele pentru suport şi pentru mecanismele de orientare. Soluţia apăruse în 1980, când astrofizicianul Jerry Nelson a propus realizarea oglinzii principale din mai multe oglinzi separate. Ideea este pusă în practică şi în cazul lui E-ELT, care va avea cinci oglinzi. Cea principală va colecta lumina de la cerul nocturn şi o va reflecta către o oglindă mai mică, situată deasupra ei. Oglinda secundară, de patru metri, reflectă lumina înapoi sub ea, către o oglindă şi mai mică, găzduită în interiorul celei principale. A treia transmite lumina către o oglindă adaptivă plată, aflată chiar deasupra ei. Oglinda adaptivă îşi reglează forma de 1.000 de ori pe secundă pentru a corecta distorsiunile cauzate de turbulenţele atmosferice. A cincea, montată pe un stativ cu mişcare rapidă, stabilizează imaginea şi transmite lumina către camere şi alte instrumente de pe platforma staţionară. Adăugăm că structura mecanică va cântări aproximativ 2.800 de tone!
Cum vom detecta noi forme de viaţă
Un telescop capabil să „vadă” Universul atât în domeniul vizibil, cât şi în cel infraroşu al spectrului electromagnetic, cu performanţe nemaiatinse până acum, nu poate avea decât obiective foarte ambiţioase. Va identifica şi va analiza atmosferele planetare, şi astfel vom avea indicii reale despre existenţa vieţii pe alte planete. Va descoperi corpuri cerești de dimensiuni apropiate cu aceea a Terrei, prin măsurarea spectroscopică a mişcării stelei în jurul centrului de greutate al sistemului şi ne va putea oferi imagini ale planetelor extrasolare mai mari decât Neptun.
Proiectul a unit toate „steagurile”
E-ELT este abrevierea de la „Extremely Large Telescope”, altfel spus, „ochiul cel mai mare al lumii, întors spre cer”, aşa cum apare în descrierea oficială făcută de NASA. Europenii nu s-au lăsat mai prejos. „Societăţile implicate în construcţia E-ELT au la dispoziţie toate fondurile necesare şi pot acţiona conform programului stabilit, şi telescopul va putea performa încă din anul 2024”, a declarat Tim de Zeeuw, directorul general al Consiliului Observatorului European Austral (ESO), pentru AFP.
Carl Sagan: „Viitorul depinde de cunoaşterea Cosmosului“
Cel care a propus, în premieră, construcţia telescopului-gigant a fost regretatul Carl Sagan, astronom şi astrofizician american, fondator al programului de căutare a inteligenţei în Univers. El şi-a descris visul în fraze pe care orice scriitor ar fi invidios: „Uimitoarele descoperiri ne reamintesc că oamenii au evoluat spre a întreba şi a cerceta, că înţelegerea este o bucurie, iar cunoaşterea este o necesitate esenţială pentru supravieţuire. Viitorul nostru depinde de cât de mult cunoaştem Cosmosul, în care plutim ca un fir de praf în cerul dimineţii”.