de Dana Purgaru

- Un simplu gând al unei singure persoane poate devia cursul evenimentelor... Ce pot face milioane de minţi interconectate?

Proiectul Conştiinţei Globale este un plan internaţional, de cercetare a unor posibile acţiuni neconvenţionale ale minţii umane. Originea sa se găseşte în numeroase discuţii purtate în anii ’90, în cadrul unor grupuri alcătuite din cercetători şi reprezentanţi ai unor curente preocupate de ideea potrivit căreia mintea ar putea influenţa realitatea înconjurătoare.

Realitatea poate fi modelată prin puterea minţii
Din timpuri străvechi s-a afirmat faptul că gândul uman este o forţă ce poate modela direct realitatea. Această idee, infirmată de oamenii de ştiinţă pentru că aparent contrazice legile fizicii şi fundamentele ştiinţei, se doreşte a fi demonstrată de Proiectul Conştiinţei Globale prin metodele ştiinţei moderne.
Obiectivele acestui plan sunt: evidenţierea prin metode ştiinţifice a unei acţiuni a minţii asupra materiei; verificarea unei sincronizări a unui număr ridicat de minţi umane, ce acţionează simultan asupra lumii fizice, determinând modificări substanţiale; evaluarea ipotezei existenţei unei conştiinţe de grup sau chiar a unei conştiinţe globale.

Se lucrează cu secvenţe de cifre 0 şi 1
Cel care a iniţiat acest proiect a fost doctor Roger Nelson (foto), psiholog şi cercetător american recunoscut specialist în fenomene neconvenţionale. Proiectul a debutat în 1998 cu două sisteme electronice şi s-a extins apoi în SUA şi în întreaga lume. În prezent, el cuprinde o reţea formată din peste 65 de sisteme electronice interconectate - dintre care unul şi la noi, la Cluj-Napoca - răspândite din Alaska până în Noua Zeelandă şi sincronizate în Timp Universal. Ele transmit în fiecare secundă datele la computerul central de la Universitatea Princeton.
Fiecare sistem este format dintr-un generator de numere aleatoare cuplat la un calculator ce emite 200 de numere pe secundă (cifre 0 şi 1). În mod normal, se generează un număr egal de cifre 0 şi 1, deci o proporţie de 50%-50% - secvenţele de cifre nu sunt structurate, tinzând spre dezordine maximă, ceea ce e în acord cu legile fizicii.

Momentele-cheie sunt cele care determină o reacţie emoţională colectivă
Se pleacă de la ideea potrivit căreia gândul uman poate influenţa direct fenomenele fizice, iar cel care verifică această ipoteză este generatorul de numere aleatoare. Deci se consideră că mintea ar putea influenţa secvenţele de cifre şi pentru că efectul este greu sesizabil, pentru verificare şi amplificare se aleg momente în care un număr cât mai ridicat de persoane îşi sincronizează gândurile şi se interconectează, deoarece se concentrează asupra unui eveniment major ce determină o reacţie emoţională colectivă. Astfel de evenimente pot fi: conflicte majore, catastrofe naturale, accidente, evenimente astronomice, Revelionul şi altele.
Practic, un număr ridicat de minţi umane se interconectează şi acţionează coerent şi sincronizat atunci când sunt afectate de un anumit eveniment major capabil să genereze o reacţie emoţională colectivă. Este ca şi cum o minte colectivă ar genera un câmp la scară globală, ce afectează funcţionarea dispozitivelor electronice din toată lumea. De aceea se afirmă că Proiectul Conştiinţei Globale ar înregistra continuu o electroencefalogramă a unei minţi colective planetare.

Se analizează efectele asupra secvenţelor numerice
Analiza datelor ce se efectuează simultan la Princeton şi Amsterdam arată că în momentele ulterioare unor astfel de evenimente majore se înregistrează o modificare a secvenţelor numerice generate de dispozitivele electronice. Spre exemplu, sărbătorirea Anului Nou are particularităţi, deoarece reuneşte, pe parcursul a 24 de ore, 37 de evenimente succesive. Şi aceasta deoarece Anul Nou este sărbătorit la 37 de momente de timp diferite de populaţia globului răspândită pe 37 de zone orare.
Cel mai puternic efect a fost înregistrat la 11 septembrie 2001, fiind asociat cu seria de atentate teroriste de pe teritoriul SUA. Atunci, la ora locală 8:45, prima aeronavă Boeing 767 a lovit turnul World Trade Center 1, la ora 9:03, a doua aeronavă Boeing 767 a lovit turnul WTC 2, la ora 9:37, a treia aeronavă Boeing 767 a lovit clădirea Pentagonului, iar la ora 10:05, turnul WTC 2 s-a prăbuşit, urmat la ora 10:08 de turnul WTC 1.
Încă de la ora 5:00, secvenţele numerice generate de cele 37 de sisteme ale reţelei mondiale au prezentat o creştere a varianţei medii. Aceasta a atins valoarea maximă la ora 10:13, după ce turnul WTC 2 s-a prăbuşit şi s-a menţinut la valori înalte până spre ora 11:00, după care a început să scadă rapid, sub valorile medii aleatoare.
Astfel, spre deosebire de cazul Revelionului, la 11 septembrie 2001 s-a înregistrat o creştere majoră a varianţei medii, care indică o desincronizare extremă, la valori nemaiîntâlnite, interpretată ca expresia unui şoc fără precedent în minţile celor peste 2 miliarde de oameni care au urmărit în direct desfăşurarea atentatelor.
Un alt eveniment cu un impact deosebit înregistat în reţeaua Proiectului Conştiinţei Globale a fost atunci când aproape 2 milioane de oameni (dintre care 300.000 de persoane doar în Piaţa Sfântul Petru din Roma) au asistat, la 8 aprilie 2005, la funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea şi alte sute de milioane au urmărit înmormântarea pe ecrane uriaşe instalate în locuri publice ori la televizor.

O reţea de creiere ce determină fluctuaţii dinamice în spaţiu-timp
Cercetătorii implicaţi în proiect susţin că rezultatele obţinute până acum demonstrează cu fermitate faptul că, indiferent de locul unde se produce un eveniment major, efectul observat este global. Aceasta înseamnă că factorul extern, care pare să acţioneze independent de distanţă, afectează simultan toate sistemele reţelei răspândite în lume.
Concluziile la care au ajuns cercetătorii de la Proiectul Conştiinţei Globale sunt: gândurile, intenţiile, emoţiile şi traumele noastre pot influenţa instantaneu realitatea pe distanţe mari; minţile pot interacţiona nu doar între ele, ci şi cu legile fundamentale ale fizicii, determinând efecte măsurabile; un număr ridicat de minţi umane, interconectate de producerea unui anumit eveniment care generează o reacţie emoţională colectivă, se sincronizează şi acţionează coerent la scară planetară, independent de distanţă, determinând fluctuaţii dinamice în spaţiu-timp.

Pământul, un organism uriaş şi sensibil
Termenii „conştiinţă globală” şi „conştiinţă planetară” sunt amintiţi adesea în contextul noţiunii de noosferă, introdusă de Pierre Teillhard de Chardin (1881-1955). În accepţiunea sa, în procesul de evoluţie al Terrei s-ar forma treptat, distinct de lumea minerală şi cea vie, o noosferă ce umanizează Pământul. Noosfera ar fi generată de minţile, de gândurile şi de cultura umană şi ar avea un fel de existenţă autonomă. Acest lucru vine în concordanţă cu ipoteza Gaia, lansată în 1965 de James Lovelock, care descria planeta noastră ca un organism viu. Potrivit acesteia, Pamântul nu este doar o simplă sferă de piatră, acoperită în majoritate cu apă şi pe care s-a dezvoltat viaţa, ci ar fi un organism uriaş şi sensibil. Practic, se face asocierea ipotezei Gaia cu conceptul de noosferă - mintea planetei.

• Oamenii de ştiinţă susţin că toate minţile rezonează la unison, indiferent de distanţă, şi că această putere generată ar putea fi direcţionată către anumite schimbări globale atunci când acestea se impun.