de Iulian D. Moleianu
Cercetătorii analizează ipoteza şocantă potrivit căreia nave spaţiale pilotate de fiinţe ce provin din alte lumi au vizitat Pământul încă din Antichitate. Se pare că apariţia extratereştrilor nu a rămas fără urmări, iar locuitorii Terrei şi-au făcut un cult din a-i venera pe cei pe care îi considerau entităţi divine.
Izvoarele istorice antice dezvăluie prezenţa OZN-urilor
Teoria care susţine că, de fapt, zeii din Antichitate erau entităţi de origine extraterestră s-a născut după Cel de-al Doilea Război Mondial, atunci când a apărut „moda” promovării fenomenului OZN. Science-fiction-ul acelor vremuri era plin de poveşti uluitoare referitoare la formele de viaţă extraterestre care străbăteau galaxiile şi ajungeau pe Terra, cu scopul de a-şi impune dominaţia. Totuşi, credinţa că aceste fiinţe ciudate se pogoară din stele pentru a se contopi cu umanitatea datează încă din zorii civilizaţiei pe Pământ şi, poate surprinzător, ar putea avea un sâmbure de adevăr. Examinând civilizaţiile antice, vom descoperi istoriile unor fiinţe care coboară din ceruri pentru a lua contact cu oamenii, oferindu-le acestora doctrine religioase, cunoaştere şi chiar tehnologie, pentru ca ulterior să se întoarcă printre stele. Între aceste „izvoare istorice” şi povestirile contemporane despre OZN-uri nu există nicio diferenţă, cu excepţia că omul din Antichitate nu avea niciun concept despre realitatea vieţii de pe alte planete, iar pentru el fiinţele bizare care coborau din cer erau Zei, Îngeri sau Demoni.
Fiinţe cu capete şi ochi mari, îmbrăcate precum cosmonauţii
Cel mai recent studiu îi aparţine scriitorului şi jurnalistului elveţian Erich Von Daniken, care susţine că, în perioada de dinaintea apariţiei cuvântului scris, omul a pictat scene din viaţă pe pereţii stâncilor sau ai grotelor în care trăia. Desenele înfăţişau oameni şi animale, dar arta preistorică prezintă, de asemenea, uimitoare creaturi neobişnuite, care nu par a fi parte integrantă din mediul înconjurător. Picturile din Tanzania au o vechime de 29.000 de ani şi arată o serie de obiecte în formă de disc, care plutesc deasupra Pământului. Un alt desen înfăţişează patru entităţi care înconjoară o femeie, în timp ce o altă entitate asemănătoare priveşte acţiunea dintr-un fel de cutie aflată pe cer. În Franţa avem exemplul cavernei Pech Merle, aflată în apropierea oraşului Le Cabrerets. Picturile datează de 18.000 de ani şi oferă imaginea unor obiecte în formă de farfurie. Unul dintre desene arată chipul unui om care priveşte în sus către unul dintre aceste (posibile) OZN-uri. În Australia există picturi rupestre vechi de peste 5.000 de ani, ce înfăţişează fiinţe cu capete şi ochi mari, îmbrăcate în costume similare cu acelea purtate de cosmonauţii din zilele noastre. Aborigenii venerează aceste creaturi şi le numesc „Wandjina”, spunând despre ele că au venit din Calea Lactee în timpul „visului” şi au creat Pământul şi pe locuitorii lui.
Arheologii minimalizează sensul picturilor rupestre
În general, arheologii minimalizează sensul acestor picturi rupestre, considerându-le descrieri abstracte ale animalelor, florilor, norilor sau stelelor. Ei interpretează aceste (posibile) fiinţe extraterestre ca făcând parte din detaliile ritualurilor în care şamanii îmbrăcau haine care reprezentau spiritele şi care asigurau vânătoarea sau vremea bună. Şi totuşi, pe măsură ce omul a început să scrie despre gândurile sale, a devenit tot mai clară existenţa unei bogate tradiţii de mituri şi de legende ce vorbeau despre zei şi oamenii stelelor, ce coborau pe Pământ din ceruri, pentru a civiliza şi chiar controla umanitatea. Tăbliţele sumeriene de lut, datate în jurul anului 2600 î.Hr., oferă imaginea unei istorii de 400.000 de ani, ce include vizite ale unor creatori numiţi „Annunaki”, care zburau în nave numite „Shems”. Aceste obiecte erau descrise drept înalte, în formă de rachetă, şi scoteau flăcări.
„Oamenii stelelor”
Erich Von Daniken aminteşte că: „Acum 5.000 de ani, când turcii şi-au început călătoria din Asia Centrală până în Turcia zilelor noastre, au adus cu ei credinţa că fiinţe inteligente pot fi găsite în alte lumi. Primii turci se numeau «GokTurk», ceea ce înseamnă «oamenii stelelor». Astfel, vechile poveşti despre fiinţele care veneau din ceruri au fost introduse în ceea ce mai târziu urmau să devină religiile moderne”. Scriitorul îşi susţine teoria şi prin faptul că textele gnostice copte scrise în jurul secolelor I şi al II-lea î.Hr. conţin pasaje ce descriu întâlniri cu fiinţe extraterestre numite „Arhoni”.
Începând cu anul 2500 î.Hr., vechea zeitate semită Dagon a fost adulată de poporul care trăia în perimetrul statului Israel de astăzi. De la brâu în jos, Dagon avea coadă de peşte, iar în sus avea o formă umană. Imaginea sa este identică acelor creaturi extraterestre amfibiene prezente în literatura SF contemporană, dar şi în studiile unor savanţi. Filistinii credeau că Dagon cobora din ceruri într-o sferă de foc şi îi învăţa pe oameni meşteşugărie şi agricultură.
• Pentru omul primitiv, fiinţele bizare care coborau din cer erau zei, îngeri sau demoni.
Scriitorul elveţian Erich Paul Anton Von Daniken este celebru pentru lucrările sale, în care a dezvoltat o serie de teorii referitoare la existenţa extratereştrilor şi la influenţa pe care aceştia au avut-o de-a lungul evoluţiei rasei umane. Născut la 14 aprile 1935, Von Daniken s-a ocupat încă din studenţie cu studiul scrierilor antice. Pe când era directorul unui hotel de 5 stele a publicat prima carte, „Chariots of the Gods” („Carele triumfătoare ale zeilor”), ajunsă rapid bestseller. Devenit celebru datorită emisiunii „În căutarea străvechilor cosmonauţi”, scriitorul a făcut nenumărate călătorii, în scopul de a strânge documente care să-i susţină teoria intervenţiei extraterestre în viaţa pământeană. A scris 27 de cărţi, traduse în peste 20 de limbi, vândute în peste 60 de milioane de exemplare, iar emisiunile tv şi documentarele realizate de el au fost urmărite în întreaga lume. Teoriile sale controversate se bazează pe descoperirile unor obiecte extrem de avansate din punct de vedere tehnologic pentru a fi create în epoca respectivă. În acest sens, el enumeră Pilonul de fier de la Dehli, lentile extrem de fin şlefuite, piramidele din Egipt şi din Mexic şi harta amiralului turc Piri Reis.