de Mariana Borloveanu

Pentru majoritatea dintre noi, Crăciunul înseamnă acasă. Și dacă în preajma acelor zile de sărbătoare cu toții ne îndreptăm spre locurile părintești, există români care nu se pot bucura de mireasma cetinei de brad sau a cozonacului din cuptorul de lut, plămădit cu dragoste de măicuțele noastre. Pentru românii care sunt departe de casă, Praznicul Nașterii Domnului păstrează mirajul colindelor românești, iar frații noștri care trăiesc acolo au învățat să cinstească această sfântă sărbătoare, păstrând tradițiile și căldura Crăciunului de acasă. Am pus sub brad cele mai frumoase gânduri de Crăciun primite prin bunăvoința preoților Ovidiu Cimpoca (Spania), Rafael Petrache (Germania) și Silviu Casian (Danemarca), gânduri românești, asemenea unui colind.

Familia creștină a Bisericii Sfântul Ioan Botezătorul din Hanau (Germania)

Părintele Rafael Petrache, parohul bisericii ortodoxe din Hanau - Landul Hessen (Germania), și preoteasa Lavinia se străduiesc în fiecare an să le dăruiască românilor din parohia „Sfântul Ioan Botezătorul”, un Crăciun ca acasă: „Sărbătoarea Naşterii Domnului, în ciuda caracterului comercial dobândit în ultimele decenii, rămâne una dintre cele mai iubite și așteptate sărbători pentru românii din Occident. Și pentru a-i păstra autenticitatea, încercăm să ţinem lumina din tinda casei și să ne încălzim cu dor de dor. Astfel, în zilele premergătoare marelui praznic, copiii din parohie vin să împodobească bradul în spațiul în care slujim, apoi se merge cu icoana pe la casele românilor, vestind Nașterea Domnului. Cu toții se bucură de vestea cea bună a Crăciunului, dar nu e om care să nu aibă lacrimi în ochi. Pe 24 decembrie, seara se săvârșește Utrenia și Sfânta Liturghie, când se împărtășesc aproape toți cei prezenți, după care vine Moș Crăciun. Apoi, urmează o agapă, fiind gustate bucatele pregătite cu multă osteneală de gospodinele parohiei, nelipsite fiind sarmalele şi cozonacii tradiţionali. În ziua de Crăciun, colindătorii vin acasă la părintele, unde sunt primiți ca în famile. Cu mila lui Dumnezeu, îmi place să cred că la Hanau nu există o parohie, ci o adevărată familie de români”.

Praznicul Nașterii Domnului pentru creștinii ortodocși din Ikast (Danemarca)

Părintele Silviu Casian, parohul bisericii din Ikast (Danemarca), ajutat de preoteasa Elena Gabriela, se străduieşte să primească Sărbătorile Crăciunului astfel încât românii să se simtă acasă: „Începând cu sărbătoarea Sfântului Nicolae, copiii primesc pachețele cu dulciuri din partea parohiei până în Duminica de după Nașterea Domnului. În ziua de 25 decembrie participăm la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, unde ne împărtășim cu toții, cântăm colinde, însuflețind și pe cei care au venit din România în vizită la copii sau la prietenii din Danemarca. După agapă ne pornim spre casele credincioșilor și vestim Nașterea Domnului prin colindele tradiționale până seara târziu. În următoarele două zile, din nou participăm la Sfânta Liturghie în port național și pornim iar cu colindul, păstrând obiceiurile tradiționale din România. Nu putem trăi profunzimea Sărbătorilor de iarnă dacă nu vestim Nașterea Domnului, nu putem să ne identificăm ca și creștini ortodocși români fără aceste tradiții religioase. Astfel, purtăm cu toții tradiția slujbelor și a colindelor din România”.

Slujire şi dăruire în parohia Sf. Nectarie Taumaturgul din Coslada (Spania)

Părintele Ovidiu Cimpoca, parohul bisercii din Coslada (Spania), și prezbitera Gina Cimpoca mi-au trimis mărturii despre modul în care românii care trăiesc departe de țară se bucură de Praznicul Nașterii Domnului: „Naşterea Mântuitorului ne aşează de fiecare dată în faţa unei realităţi care nu va putea fi îndeajuns contemplată de către om: Dumnezeu se face om, pentru ca omul să fie îndumnezeit. Această realitate este dovada unei iubiri infinite a lui Dumnezeu, care doreşte să-i amintească omului demnitatea pentru care a fost creat. Crăciunul, ziua împlinirii, a luminii şi speranţei, este sărbătoarea pe care ne place să o petrecem în familie. În familia Sfântului Nectarie Taumaturgul din Coslada pregătirile pentru sărbătoarea Naşterii Domnului încep deodată cu postul, mai întâi prin primenirea cuvenită a spovedaniei şi cuminecării. Prin liturghiile din zorii zilei, serile de rugăciune şi priveghere, toată lumea se reunește la biserică. Românii din parohia noastră sunt din Teleorman, Oltenia, Moldova, Maramureş şi un număr restrâns din Ardeal. Majoritatea vine din mediul rural, cu obiceiuri şi tradiţii specifice zonelor de provenienţă. Chiar dacă suntem departe de ţară, Crăciunul nu înseamnă doar Moș, brad împodobit, îngerași atârnați în perdele, felicitări cu reni sau oameni de zăpadă. Cu toate acestea, românii poartă în suflet, deodată cu bucuria Naşterii Domnului, şi nostalgia după obiceiurile de Sărbători cu care au crescut. Crăciunul înseamnă şi tradiţii, iar noi suntem un popor bogat în tradiţii, mai ales de Sărbători. Colinda de Crăciun şi urătura de Anul Nou sunt obiceiuri pe care nu vrem să le uităm. Un grup de colindători vizitează în fiecare an casa părintelui paroh, vestind împreună Naşterea Domnului, după care, primind binecuvântare, cu multă bucurie pornesc a colinda familiile din comunitate. În duminica dinaintea praznicului, în biserica parohială, copiii dau glas bucuriei şi entuziasmului într-o festivitate mai elaborată şi mai frumoasă de la an la an. În ziua Naşterii lui Hristos, la Sfânta Liturghie, aproape toţi cei prezenţi primesc Sfânta Împărtăşanie, iar pruncii, dulciuri pregătite cu multă grijă de creştinele din Comitetul parohial. Nelipsită este agapa organizată în special pentru cei care sunt singuri, departe de ţară şi de familiile lor. Toţi suntem importanţi şi avem mare preţuire în ochii lui Dumnezeu. De aceea, la aceste sărbători, le dorim tuturor să Îl primească pe Hristos în viaţa lor. Dar nu pentru un sezon, ci pentru toată viaţa, El să fie real şi El să trăiască în vieţile noastre. Bucuria Crăciunului nu ţine de bani sau de împrejurări, ci de inima ta, iubite frate! Tuturor, Sărbători binecuvântate în case, în familii şi în suflete!”.