de Anca Lăpușneanu

În apropierea oraşului Câmpulung Muscel, la o altitudine de 800 m, într-o zonă de un pitoresc deosebit se află Mănăstirea Nămăieşti. Aici se regăsește una dintre cele mai vechi icoane din întreaga creştinătate, considerată făcătoare de minuni. Se spune că a fost pictată de Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca și o reprezintă pe Maica Domnului cu Pruncul Iisus în brațe. Stă adăpostită de secole în biserica mănăstirii, situată într-o peșteră. Multe suflete îndurerate au primit mângâiere de la Maica Domnului după ce s-au rugat cu credință aici. Mai multe detalii despre acest loc sfânt am aflat prin amabilitatea Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, de la maica stareță a Mănăstirii Nămăiești, Agnes Cărămidaru.

„În 2004 a fost restaurată după o metodă athonită”

- Maică stareță, Mănăstirea Nămăiești a rămas vie în sufletul tuturor celor care i-au trecut pragul. Vă rugăm să ne spuneți de ce acest loc are o încărcătură spirituală aparte?

- Cele mai multe mărturii despre Biserica rupestră de la Mănăstirea Nămăiești se referă la prezența Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului pe peretele nordic al peșterii. Toate menționează apariția Maicii Domnului în visul unor persoane, care poruncește să se sape pe dealul pe care dorm, pentru că vor descoperi o icoană și o biserică. Așa a ieșit din nou la lumină acest lăcăș religios. Cel mai probabil, fusese un loc de închinare pentru pustnicii care au dus peste veacuri tradiția moștenită de la Apostolii Mântuitorului Hristos. În fiecare zi, dar în mod special duminica sau de sărbători, credincioșii vin în număr mare, atât din țară, cât și din străinătate, pentru a-și găsi alinare și mângâiere la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului.

- Care este istoria acestei icoane?

- Se spune că Icoana făcătoare de minuni este una dintre cele 12 pictate de Sfântul Apostol și Evanghelist Luca, la dorința Maicii Domnului, icoane ce au fost împărțite apoi celor 12 Apostoli, ce urmau să plece la propovăduirea Evangheliei în lumea întreagă. Cea de la Mănăstirea Nămăiești este una dintre cele mai renumite icoane cu Maica Domnului din țară, fiind totodată legată și de întemeierea lăcașului de cult în care ea sălășluiește. La Nămăiești, icoana a fost adusă de Sfântul Apostol Andrei, care a răspândit cuvântul Domnului în Dobrogea și a plecat apoi spre Dacia Superioară, făcând popas lângă un templu păgân închinat zeului Zamolxis. Apoi a coborât în grotă și a lăsat icoana în partea de nord, aproximativ pe același loc în care se află acum în Biserica Mănăstirii. Date fiind condițiile extreme de mediu în care a stat atâtea secole, icoana s-a deteriorat foarte tare și de aceea, în anul 2004, a fost restaurată după o metodă athonită, folosită încă din secolul al XVI-lea, la icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Vatoped. Mai exact, s-a pictat o pânză, în aceleași condiții cromatice, în aceeași tușă stilistică a originalului. După aceea, pânza a fost aplicată pe dinăuntrul obiectului de cult, nu lipită, ci numai suprapusă, lăsând practic lemnul întreg, la fel și urmele din pictură veche. Restaurarea icoanei a revenit părintelui Nicolau Alexandru, iar de ferecătură s-a ocupat Vasile Frank Timiș, un român stabilit în Anglia, care a finanțat lucrarea.

„Are darul vindecării unor boli grave și de a dărui copii femeilor care nu pot avea”

- Ați putea să ne dezvăluiți minuni care s-au petrecut la icoana Maicii Domnului din Nămăiești?

- Cele mai multe mărturii despre icoana făcătoare de minuni vin odată cu începutul secolului XX. Prima dintre ele este cea din timpul Primului Război Mondial, când, din pricina bombardamentelor, mănăstirea a luat foc. Chiliile, mănăstirea, biserica au fost cuprinse de flăcări, arzând o noapte întreagă. Un sergent din armata română a încercat din greu să stingă focul, însă fără vreun folos. Dar, spre dimineață, când focul a pătruns în Biserică și s-a apropiat de icoana Maicii Domnului, s-a stins de la sine în cel mai minunat mod cu putință. Argintul în care era îmbrăcată nu s-a topit și nici lemnul nu s-a ars, iar minunile au continuat în preajma icoanei. Două daruri aparte are această icoană străveche: cel al vindecării unor boli grave și de a dărui copii femeilor care nu pot avea și care se roagă cu credință și stăruință.

- Ce simboliza locul unde s-a clădit Mănăstirea Nămăiești pentru daci?

- Conform unei vechi cronici, Sfântul Andrei ar fi auzit că în această peșteră s-ar fi aflat un preot al lui Zamolxis și a intrat să îl caute. Pentru că nu ar fi găsit pe nimeni ar fi spus „Nemo Est!”, care se traduce „Nu este nimeni!”, iar de la acea exclamație a Sfântului ar fi rămas numele locului, Nămăiești. Legenda cu Sfântul Andrei are legătură cu civilizația dacică a bisericii din peșteră. Ținând, însă, cont de afluența de mărturii dacice din zona Muscelului, este extrem de probabil ca locul în sine să fi fost un altar dacic. Pe teritoriul întregii țări, de altfel, a existat mereu o continuitate între locurile sacre ale preoților lui Zamolxis și bisericile noii credințe creștine. Se spune că primii sihaștrii creștini ar fi fost chiar acești preoți, cu a lor credință în nemurirea sufletului, convertiți de primii misionari creștini veniți pe teritoriul Daciei, în frunte cu Apostolii Andrei și Filip. Altarele sfinte ale zeului dac s-au transformat în locurile de rugăciune ale primilor eremiţi creștini, însetați și ei după același izvor de nemurire.

„Îndemn oamenii să postească postul cel adevărat, fiindcă El este pedagog şi mijloc de înfrânare“

- Care sunt momentele cele mai emoționante care vă leagă de viața monahală din această mănăstire?

- Momentele cele mai emoționante și mai sublime sunt atunci când merg la biserică și mă închin la icoana Maicii Domnului. Nu îi cer nimic, pentru că ea știe de ce am nevoie, dar o rog din tot sufletul pentru pacea lumii și pentru mântuirea tuturor credincioșilor. Sfântul Nifon spunea: „În toate zilele se cuvine să ai pe Dumnezeu și pe preacurata Născătoare de Dumnezeu în inima ta, căci toate bunătățile vin de la Domnul și de la Preacurata Sa Maică pentru cei ce nădăjduiesc spre dânșii. Fie-ți drag a te ruga de-a pururea și ți se va lumina inima și vei vedea pe Dumnezeu”.

- Care ar fi mesajul către românii creștini care trăiesc aceste vremuri de cernere?

- Toți credincioșii să-și îndrepte atenția spre Dumnezeu și să nu se lase ispitiți de încercările vieții. Să postească postul cel adevărat, fiindcă El este pedagog și mijloc de înfrânare. Nu avem decât a îndemna, a se urma și a pune în aplicare recomandările Sfintei noastre Biserici Dreptmăritoare.