de Dana Purgaru
Doctorul american David Perlmutter, autorul cărții „Intestinul în ajutorul creierului”, este de părere că este esențială preocuparea față de bacteriile din organism pentru evitarea depresiei, a sclerozei în plăci, a bolii Alzheimer, a autismului și a altor boli. În acest sens, el a făcut o serie de recomandări alimentare pentru menținerea creierului într-o formă cât mai bună. Acestea sunt susținute și completate și de alte studii, printre care cel realizat de oameni de știință din Brazilia.
Flora intestinală trebuie protejată
În afară de sfaturile clasice care recomandă pentru sănătatea creierului un stil de viață benefic, consumul de fructe și de legume și evitarea produselor intens procesate și a conservelor, medicul promovează alimentele care ajută la tratarea bolilor neurologice prin grija acordată la ceea ce se întâmplă la nivelul florei intestinale. Alimentele „probiotice”, care conțin bacterii benefice, sunt deosebit de importante pentru creier, potrivit doctorului Perlmutter. „Ele mențin o stare bună a învelișului intestinal, echilibrează pH-ul din organism, joacă rol de antibiotic, antiviral, reglează imunitatea și controlează inflamațiile”, afirmă neurologul, care recomandă varza murată, iaurturi, kefir, kimchi (produs tradițional coreean din legume și ardei iute) și alimente marinate.
Este indicat să se renunţe la zahăr
Pentru protejarea creierului, Perlmutter indică și alimente sărace în glucide. „Cu cât se consumă mai multe zaharuri, cu atât microbiota este mai bolnavă. Trecând în secolul al XX-lea de la o alimentație bogată în grăsimi și în fibre la una bogată în glucide, oamenii au început să sufere de boli ale creierului”, susține specialistul. Astfel, un regim prea bogat în zaharuri și sărac în fibre ar mări riscul de permeabilitate intestinală, de perturbare a sistemului imunitar și de inflamare generală, care ar afecta și creierul. Alimentele indicate sunt legumele verzi, ceapa, roșiile, dovleacul, semințele de floarea-soarelui, proteinele (din ouă, pește, fructe de mare, carne de pasăre și vită), zarzavaturile și condimentele.
Susanul, pe lista alimentelor benefice
O stare bună a creierului poate fi menținută și cu alimente bogate în grăsimi sănătoase, care contribuie la nivelul colesterolului bun (HDL). Doctorul Perlmutter recomandă, pe baza studiului Framingham realizat în anii 2000 de cercetători de la Universitatea din Boston, uleiul de măsline extravirgin, susanul, untul purificat, măslinele, brânzeturile și semințele proaspăt decorticate, neprăjite. De asemenea, medicul susține că alimentele bogate în polifenoli - antioxidanți puternici, analizați în domeniile bolilor cardiovasculare, osteoporozei, cancerului sau diabetului - exercită un rol benefic asupra creierului. În acest grup intră vinul, ceaiul, cafeaua și ciocolata. În plus, alimentele bogate în probiotice care stimulează bacteriile intestinale benefice pentru digestie, prezintă foarte multe avantaje. Cele mai bune sunt: usturoiul, ceapa, napii, sparanghelul și prazul.
Pătrunjelul stimulează funcţionarea „organului gândirii”
Potrivit unui studiu brazilian recent, apigenina, o substanţă care se găseşte în unele plante, ar îmbunătăţi conexiunile dintre celulele cerebrale. Astfel, pătrunjelul, muşeţelul, cimbrul, piperul roșu, dar și mușețelul ajută memoria, spun oamenii de știință de la Institutul de Cercetare şi Educaţie de la Universitatea Federală din Rio de Janeiro şi de la Univer- sitatea Federală din Bahia, Brazilia. Apigenina şi alte substanţe din acelaşi grup, cunoscut sub numele de flavonoide, sunt benefice pentru memorie şi învăţare. Acest concept nu este însă cu totul nou. Mai multe experimente pe animale au dovedit impactul pozitiv al flavonoidelor. Însă, noutatea este că studiul evidenţiază efectul direct pe care aceste substanţe îl au asupra celulelor umane, precum şi mecanismul lor de acţiune. În acest sens, cercetătorii au ajuns la concluzia că o dietă bogată în flavonoide poate influenţa formarea de neuroni, dar şi modul în care ei comunică în creier.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că, prin aplicarea apigeninei la celulele stem, acestea generează neuroni după 25 de zile. În plus, după ce au fost trataţi cu această componentă naturală, neuronii au format conexiuni mai puternice între ei. „O bună legătură între neuroni este esenţială pentru funcţionarea eficientă a creierului, pentru memorie şi pentru consolidarea funcţiilor de învăţare”, a declarat Stevens Rehen, autorulul principal al studiului. Această descoperire ar putea fi un pas înainte în cercetare pentru a trata boli ca schizofrenia, Alzheimer şi Parkinson.
Fructele de pădure, bogate în flavonoide
Apigenina este legată de receptorii estrogenici, şi astfel influenţează dezvoltarea, maturizarea şi plasticitatea sistemului nervos. Acest grup de hormoni este, de asemenea, cunoscut pentru întârzierea tulburărilor neurodegenerative şi psihiatrice, cum ar fi depresia, schizofrenia, Alzheimerul şi boala Parkinson. Cu toate acestea, terapiile pe bază de estrogeni sunt limitate, deoarece o utilizare excesivă poate creşte riscul de tulburări cardiovasculare şi tumori estrogen-dependente. Prin urmare, cercetătorii cred că apigenina poate fi utilizată ca o alternativă la tratamentele viitoare împotriva acestor boli neurodegenerative. Flavonoidele sunt prezente în cantităţi însemnate și în fructele de pădure (afine, zmeură, mure), în strugurii negri, cireșe, vișine, prune, fasole roșie, ardei kapia și gogoșari, tomate și ceapă roșie.
Dieta are un rol major asupra vaselor de sânge din cap
Conform unui studiu efectuat de un grup de oameni de știință americani de la Universitatea Miami din Florida și de la Universitatea Columbia din New York, cea mai bună dietă pentru creier este cea mediteraneană, deoarece reduce riscul atacurilor cerebrale, diminuează riscul pierderii de memorie şi protejează vasele de sânge din creier. Aceasta este compusă din legume, fructe, peşte, cereale integrale, nuci, ulei de măsline şi implică un consum moderat de alcool, limitând consumul de carne roşie, dulciuri şi cereale rafinate (precum pâinea albă sau orezul alb). Aceasta a fost prima cercetare care a studiat efectul dietei mediteraneene asupra vaselor de sânge din creier. Studiile precedente au arătat că o dietă mediteraneană este asociată cu un risc redus de a suferi de afecţiuni cardiace, atacuri cerebrale şi afecţiuni cognitive, precum boala Alzheimer. La acest studiu au participat peste 1.000 de voluntari care au completat chestionare cu privire la dieta lor de zi cu zi. Apoi, cercetătorii i-au împărţit în grupuri, în funcţie de cât de aproape era dieta lor de cea mediteraneană. Oamenii de ştiinţă au studiat apoi creierul participanţilor cu ajutorul unui aparat de tip RMN, pentru a identifica ceea ce specialiştii denumesc „hipersemnale de materie albă”. Aceste zone pot fi identificate pe imaginile captate cu ajutorul aparatului de rezonanţă magnetică, luând forma unor microleziuni. Ele semnalează existenţa unor zone afectate în cadrul vaselor de sânge din creier. Aceste vase de sânge pot provoca atacuri cerebrale minore, ce nu prezintă simptome imediate, dar care afectează, în timp, performanţa cognitivă. Studiul a arătat că persoanele a căror dietă era cea mai apropiată de cea mediteraneană prezentau cel mai mic număr de astfel de microleziuni. De asemenea, cercetătorii au descoperit că persoanele care consumau mai multe grăsimi mononesaturate, precum cele din uleiul de măsline, aveau mai puţine leziuni de acest tip.