de Cătălina Tăgârță
Conform unui plan de acțiune efectuat recent de Organizația Mondială a Sănătății, obezităţii infantile îi sunt asociate probleme serioase de sănătate, ce nu ar trebui ignorate: rezistența la insulină și diabetul de tip II, sindromul cardiometabolic, efectul proinflamator, ficatul gras cu risc de fibroză și complicații, predispoziția crescută la astm în forme severe, efectul imunosupresiv, riscul crescut de scleroză multiplă și boală malignă la maturitate, tulburări psihologice și altele, dezvoltate în copilărie sau ulterior, ca adult. În condițiile în care obezitatea infantilă este în continuă creștere, specialiști din întreaga lume au pus umăr la umăr și au studiat problema, cu scopul de a găsi cea mai bună soluție de slăbit.
Iaurtul reduce riscurile complicațiilor
Numeroase studii recente pun în evidenţă valoarea unui aliment tradiţional, iaurtul, în îmbunătăţirea calităţii dietei şi reducerea semnificativă a riscurilor de sănătate (obezitate, diabet, sindrom cardiometabolic) atât la adulţi, cât şi la copii. Astfel, copiii şi adolescenţii care consumă regulat iaurt s-a demonstrat că au un aport caloric şi de grăsimi mai redus, un aport crescut de calciu, potasiu şi vitamina D, valori mai mici pentru indicele de masă corporală, circumferinţa taliei şi mărimea pliului subscapular. „Obezitatea în rândul copiilor este o preocupare importantă pentru specialiștii din întreaga lume. Această afecțiune este un factor de risc pentru apariția unor complicații și boli grave, precum diabetul de tip II, chiar și în rândul populației foarte tinere”, a declarat șef lucrări doctor Cornelia Bala, preşedintele Asociaţiei Române a Educatorilor în Diabet (ARED).
În Statele Unite, în urmă cu un deceniu, mai puțin de 3% dintre cazurile de diabet nou descoperite la adolescenți erau de tip II, în timp ce în prezent ponderea acestora a crescut la 45%. „Aceste date sunt alarmante și, din acest motiv, este necesar ca nutriționiștii să tragă un semnal de alarmă asupra rolului pe care îl are educația populației în privința nutriției sănătoase pentru toate categoriile de vârstă. Combinată cu un program susținut de mișcare, alimentația adecvată este prima şi cea mai eficientă soluție pentru scăderea prevalenței obezității, iar consumul zilnic de lactate şi îndeosebi de iaurt este o necesitate la orice vârstă, beneficiile acestui consum fiind demonstrate în studii recente efectuate la copii şi adolescenţi”, a declarat șef lucrări doctor Cornelia Bala.
„17% dintre preșcolari nu iau micul dejun”
Deşi, la nivel declarativ, alimentația sănătoasă se află printre preocupările majore ale românilor, datele de consum alimentar ale INS din 2013 arată că, pe parcursul unui an, un român consumă, în medie: 21 de kilograme de zahăr în formă pură sau din produse zaharoase, 74 de kilograme de fructe (conținând 7 kilograme de zaharuri), 7,3 kilograme de iaurt (simplu și cu fructe, care contribuie cu 0,5 kilograme de zaharuri, incluzând şi lactoza naturală din lapte), 16 kilograme de grăsimi (uleiuri vegetale, margarină, untură şi unt) și nu mai puţin de 90 de litri de bere şi 154 de litri de băuturi răcoritoare îndulcite (cu un aport de aproximativ 12 kilograme de zahăr). De asemenea, conform unui studiu (realizat de Synovate în 2011), 17% dintre copiii preșcolari (3-6 ani) nu iau micul dejun. Un alt studiu realizat la nivel european asupra adolescenților cu vârsta cuprinsă între 13 şi 17 ani a arătat că 46% dintre aceștia nu iau micul dejun. Studiul mai arată și că, deşi trei sferturi dintre români declară că gustarea lor preferată o reprezintă fructele, în realitate, gustările cel mai consumate de copii și de adolescenți sunt biscuiții și dulciurile (40%), fructele (25%), şi doar 9% produsele lactate.
Aportul de calciu și vitamina D, esențial
Rezultatele studiilor mai arată că 29% dintre mamele din România nu acordă importanță subiectului obezității, iar 5% nu știu ce înseamnă și care sunt implicațiile. Profesor doctor Nicolae Hâncu atrage atenția asupra faptului că informarea părinților în privința nevoilor nutriţionale specifice copiilor și adoptarea de obiceiuri alimentare sănătoase de la o vârstă fragedă sunt cruciale.
De exemplu, în perioada de creştere, acumularea de calciu în organism ajunge de la circa 25 de grame la naştere până la 1.100-1.200 de grame la adolescent, ritmul de creştere şi mineralizare a sistemului osos fiind mai mare decât cel al masei corporale. De aceea, asigurarea necesarului de calciu şi de vitamina D în alimentaţia copilului şi a adolescentului este de o importanţă capitală pentru ca acesta să devină un adult sănătos.
„Fructele şi legumele, locul întâi în dietă“
Ținând cont de cele amintite, se poate afirma că importanţa consumului de lapte, iaurt şi brânzeturi reprezintă principalele surse alimentare de calciu. „Acțiunile de promovare a unei diete echilibrate și a unui stil de viață activ, în țări precum Franța, Anglia și Statele Unite, au stopat creșterea prevalenței obezității sau a excesului ponderal la copii, dar încă nu s-a reușit reducerea acestor probleme. Raportul dintre conţinutul de nutrienţi esenţiali şi aportul caloric este un criteriu obiectiv în evaluarea calităţii nutriţionale a alimentelor. În clasificarea celor mai valoroase alimente recomandate a fi consumate zilnic de copii și de adolescenți, în fruntea listei se află fructele şi legumele, urmate de lapte și iaurt, acestea din urmă fiind surse naturale de proteine de foarte bună calitate, calciu, potasiu, zinc, fosfor, vitamine din grupul B - nutrienţi foarte importanţi în dezvoltarea organismului şi în menţinerea unei bune sănătăţi. În plus, iaurtul conţine bacterii lactice de fermentare şi alte bacterii probiotice, al căror rol benefic la nivel digestiv este clar demonstrat”, a declarat profesor doctor Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române, în cadrul celei de-a V-a Conferințe Sănătate prin Alimentație.