de Cătălina Tăgârță
Cu ocazia Zilei Mondiale a Tuberculozei, celebrate în luna martie, Asociaţia Română a Bolnavilor TBC, în parteneriat cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta, Societatea Română de Pneumologie, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii Bucureşti şi, nu în ultimul rând, European Lung Foundation (UK), organizează în perioada 21-25 martie 2016 săptămâna testării respiratorii. Astfel, în zilele respective bucureștenii, dar și ceilalți români care se află în tranzit prin Capitală, au acces la analize gratuite.
Spirometriile fără bani se fac în București
Testările gratuite (spirometrie, smokerlyzer, pulsoximetrie, TA, consiliere STOP Fumat) se fac în incinta Facultății de Sociologie (adresa: Bd. Schitu Măgureanu numărul 9), în intervalul orar: 10:00-16:00. Ar fi bine să nu ignorați mesajul, fiindcă statisticile pentru țara noastră sunt înspăimântătoare: România se află pe primul loc în Uniunea Europeană și pe locul 6 în Europa privind numărul de bolnavi diagnosticaţi cu TBC. Potrivit reprezentanților Asociaţiei Române a Bolnavilor TBC, tuberculoza este o boală infecto-contagioasă cu evoluţie cronică, care poate afecta toate organele corpului, cu precădere plămânii (tuberculoză pulmonară). În funcţie de organul afectat mai există şi tuberculoza oaselor şi a articulaţiilor, tuberculoză renală, tuberculoza ganglionilor limfatici, tuberculoza aparatului urogenital, tuberculoza pielii, a ochilor etc. Dacă boala nu este depistată la timp şi nu este tratată adecvat poate duce la pierderea capacităţii de muncă, la invaliditate şi în cele din urmă la deces.
Determinată de infecţia cu bacilul Koch
Tuberculoza primară este determinată de infecţia cu Mycobacterium Tuberculosis, numită şi bacilul Koch, după numele medicului Robert Koch, care a descoperit agentul patogen al maladiei.
Bolnavul de TBC elimină în aer (prin tuse, strănut, scuipat sau vorbit) aerosoli care conțin micobacterii de tuberculoză (picăturile Pfluger). Acestea se găsesc în aer timp îndelungat, astfel micobacteriile ajung în plămânii persoanelor care inspiră aerul contaminat. Prin scăderea apărării imunitare, se constituie terenul nefavorabil pe care se reactivează infecţiile cu aceşti microbi ai tuberculozei.
Principalii factori de risc care expun organismul la TBC sunt: vârsta înaintată, fumatul şi consumul de alcool în mod excesiv şi/sau droguri, malnutriţia şi subnutriţia, SIDA/infecţia cu HIV, diabetul zaharat, alte afecţiuni cronice, tratamentele cu prednison (corticoterapia), leucemia, limfoamele maligne, operaţiile pe stomac (gastrectomia), tratamentele cu substanţe citostatice (împotriva cancerului), silicoză, nevaccinarea împotriva tuberculozei. Ca şi mediu, cel mai mare risc de contaminare cu TBC îl reprezintă încăperile închise, umede şi neaerisite.
Cea pulmonară se manifestă ca o stare gripală
Tuberculoza pulmonară primară apare frecvent, fără simptome, şi adesea se manifestă ca o stare gripală. În cazuri cu evoluţie gravă, semnele care o trădează sunt: febră, transpiraţii nocturne, tuse şi expectorație, apă la plămâni (revărsat pleural), o erupţie pe piele (eritem nodos).
După vindecare şi, eventual, reinfecție, tuberculoza pulmonară postprimară se manifestă prin: tuse cronică, transpiraţii nocturne, lipsa poftei de mâncare (anorexie) cu scăderea în greutate, diminuarea capacităţii de muncă, tuse cu expectorație sangvinolentă (cu sânge sau urme de sânge), dureri toracice.
Mergeți la medic, nu iniţiaţi un autotratament!
Dacă aţi constatat simptome ale tuberculozei, în niciun caz nu iniţiaţi un autotratament, fiindcă veți pierde timp prețios. E foarte important să solicitați asistenţă de urgență medicului de familie. Acesta va dispune trimiterea dumneavoastră pentru examinări și numai specialistul poate prescrie un tratament adecvat. Diagnosticul tuberculozei active se face prin radiologie (cunoscută drept radiografie toracică), prin examinare microscopică și cultură microbiologică a fluidelor corporale. Diagnosticarea tuberculozei latente se face prin testul cutanat la tuberculină (TCT) și analize de sânge. Uneori, toate prelevatele sunt negative şi se pune un diagnostic prezumptiv doar în funcție de simptome, rezultatele testelor tuberculinice, aspectul radiografiilor și contactul cu un subiect contagios. Deși nu au dovada categorică, mulți medici preferă să prescrie medicamente întrucât efectele nedorite ale acestora sunt mai mici decât consecințele unei boli lăsate să evolueze.
ATENŢIE! Dacă există bolnavi de tuberculoză în casă, pentru a evita infectarea celor din jurul lor este necesară aerisirea frecventă a încăperii şi curăţarea umedă a acesteia de două-trei ori pe zi. În timpul tusei şi strănutului bolnavul trebuie să-şi acopere nasul şi gura cu o batistă/un şerveţel, care ulterior vor fi distruse.
Tratamentul este anevoios şi necesită respectarea întocmai a recomandărilor medicului specialist, altfel există riscul de a nu eradica în totalitate tuberculoza din organism şi, ulterior, de a deveni rezistentă la antibiotice şi foarte greu de tratat. Durata tratamentul diferă de la caz la caz, dar oricum nu este mai scurtă de şase luni şi se poate extinde chiar până la un an şi jumătate.
În prima fază pacientul este internat, dar are voie să părăsească spitalul când nu mai elimină micobacterii de tuberculoză prin spută.
Alimentaţia bolnavului este foarte importantă şi trebuie să fie, în primul rând, variată. Ea trebuie să conţină atât produse bogate în albumine (carne, peşte, brânză, ou), cât şi făinoase, carbohidraţi, grăsimi şi verdeţuri. Renunţarea la anumite deprinderi vicioase, respectarea regimului alimentar, călirea organismului, exerciţiile fizice pot diminua riscul de contaminare cu tuberculoză.