de Cristina Ghiţă

Pe parcursul vieţii, indiferent de măsurile riguroase de igienă, alimentaţie şi chiar de genă, orice om se confruntă cu carii, tratamente stomatologice şi pierderea dinţilor pe măsură ce înaintează în vârstă. Pe lângă aspectul financiar care ne ţine departe de a avea un zâmbet perfect, intervine şi durerea resimţită pe scaunul stomatologului, ceea ce ne duce şi mai aproape de pierderea unuia sau mai multor dinţi. Pentru a înlocui durerosul şi invazivul implant al zilelor noastre, medicina dentară a viitorului propune o alternativă: biodinţii.

Îi imită pe cei embrionari

Profesorul Paul Sharpe, expert în dezvoltare craniofacială şi biologie cu celule stem, de la Institutul Dentar al Colegiului Regal Londonez, derulează în prezent o cercetare prin care se încearcă înlocuirea dinţilor pierduţi prin bioinginerie. În acest sens, savantul recoltează celule stem din propriile gingii ale unei persoane pentru a crea aşa-numiţii dinţi imaturi. Ideea doreşte să înlocuiască clasicul implant metalic, protezat chirurgical.

Informaţia ne este redată de principiile medicinei viitorului, care pune accent pe propria capacitate de regenerare a organismului. Producerea acestui tip de dantură presupune creşterea de noi dinţi naturali prin angajarea tehnologiei celulelor stem care poate genera dinţi imaturi, ce îi imită pe cei embrionari. Aceştia pot fi transplantaţi ca mici „ghemotoace celulare” în maxilarul adult al pacientului, pentru a se transforma, în timp, în dinţi complet funcţionali dacă li se oferă circumstanţele potrivite. Procesul în practică este unul dificil şi încă netestat, însă ideea este una inovatoare, cu mari şanse de reuşită.

O alternativă viabilă la implanturile dentare

Pentru realizarea acestei tehnici, savanţii au la dispoziţie propriul model al formării şi erupţiei dinţilor la toate mamiferele. Remarcabil, în ciuda mediilor foarte diferite, dinţii embrionari au fost observaţi dezvoltându-se normal în cavitatea bucală adultă. „Ceea ce lipseşte încă este identificarea surselor adulte de celule şuşă epiteliale şi mezenchimale, care să poată fi obţinute în număr suficient de mare pentru a face din formarea biodinţilor o alternativă viabilă la implanturile dentare de azi”, a declarat prof. Sharpe.

Studiile sunt derulate şi în Japonia, la Universitatea de Ştiinţe din Tokyo, şi în SUA, la Tufts, University

Prima dentiţie hibridă om-şoarece

Oamenii de ştiinţă de la Institutul Dentar al Colegiului Regal Londonez au reuşi să izoleze cu succes ţesutul gingival adult de la pacienţi, replicându-l în laborator şi apoi combinându-l cu celule dentare mezenchimale preluate de la şoareci. Această combinaţie de celule a fost transplantată la şoareci. Astfel au rezultat primii dinţi hibrizi om-şoarece, aceştia conţineau dentină, smalţ şi rădăcini viabile. Profesorul Sharpe spune: „Aceste celule epiteliale uşor accesibile sunt o sursă realistă de luat în considerare în cazul formării biodinţilor umani. Următoarea provocare majoră este identificarea unei metode de a cultiva celule mezenchimale umane adulte a căror transformare în dinţi să fie indusă, pentru că momentan putem face doar celulele mezenchimale embionare să execute această sarcină”.

În Japonia, la doar 40 de zile după implantarea în maxilar, dinţii hibrizi erau complet adaptaţi, iar organismul şoarecelui şi-a realizat sistemul nervos corespunzător dintelui, problemă nerezolvată iniţial în laborator