de Dana Georgescu
Există o concepţie intens împământenită în ţara noastră, potrivit căreia nu contează prea mult data de expirare de pe eticheta produselor alimentare, deoarece ar fi o perioadă de „graţie”, în care acestea mai pot fi încă puse pe masă fără probleme, calitatea lor nefiind încă alterată. Dar este aceasta oare adevărată?
A nu se confunda DDM cu data de valabilitate!
Există unele alimente ce pot fi consumate şi după ce a trecut data-limită în acest sens înscrisă pe ambalaj, potrivit Green Report. Atenţie însă! Condiţia esenţială - chiar vitală - este ca acestea să fi fost depozitate în permanenţă în condiţii corespunzătoare. Specialiştii spun că, potrivit reglementărilor în vigoare, formularea Datei Durabiliăţii Minime (DDM) „A se consuma, de preferință, înainte de” indică o scădere a calității, fără pericol pentru sănătate, în timp ce semnalizarea „Expiră la data de” indică data-limită pentru consum, și trebuie respectată cu sfințenie. „După trecerea de DDM, produsul este în continuare sigur pentru consum, chiar dacă își pierde din aromă și din textură. După data de expirare însă, nu mai corespunde organoleptic, fiziochimic și microbiologic și nu mai trebuie consumat”, a explicat Mihai Ponea, vicepreședinte ANSVSA, în cadrul conferinței „Eat Smart”, pe tema risipei alimentare, organizată recent. Se estimează că anual, în Uniunea Europeană, aproximativ 100 de milioane de tone de hrană încă propice consumului iau drumul tomberoanelor de gunoi. În România, peste 2,2 milioane de tone de mâncare sunt aruncate la coș în fiecare an.
Pastele făinoase uscate rezistă chiar şi un an
După depăşirea DDM, gemul poate fi consumat încă şase luni - un an, berea, până la doi ani, iar pastele făinoase uscate, murăturile, măslinele şi caperele în saramură, un an. În ceea ce priveşte muştarul (păstrat la frigider și cu capacul pus), acesta poate fi mâncat până la doi ani, iar condimentele, până la trei ani. Margarina poate fi pusă pe masă încă una-două luni, la fel şi Nutella, iar cafeaua chiar şi cinci luni dacă e măcinată, respectiv şase luni dacă e sub formă de boabe. Tot şase luni după ce trece DDM pot fi folosite fără probleme şi pliculeţele de ceai, mai scrie sursa citată.
Uleiul de măsline trebuie ţinut la loc răcoros și întunecat
Măslinele fără saramură pot fi mâncate între două şi patru luni după termenul DDM, untul de arahide şi maioneza, trei luni, iar fructele uscate, între trei şi şase luni (dacă au fost ţinute în dulap) şi între şase şi 12 luni (dacă au fost în frigider). Uleiul de măsline ar fi bun şi 18-24 de luni, însă numai în cazul în care a stat la loc răcoros și întunecat, ketchupul, şase luni, iar făina, şase-opt luni.
Atenţie la peşte!
Mai perisabile sunt crema de brânză, smântâna (în recipient etanș, în frigider), brânza topită şi pâinea (ţinută în frigider), ce rezistă maximum două săptămâni după ce trece DDM. Untul mai poate fi consumat două-trei săptămâni, ouăle (păstrate într-o zonă rece a frigiderului, nu pe ușă) - trei-cinci săptămâni. Cele mai problematice sunt peştele - una-două zile, pizza - trei-cinci zile, tofu (ambalaj deschis) - trei-cinci zile, hummusul - patru-şase zile, laptele - cinci-şapte zile, ciupercile - şapte-zece zile, frișca - şapte-zece zile, baconul - şapte zile, laptele de soia - şapte-zece zile, iaurtul - şapte-zece zile şi laptele pasteurizat - şapte zile. În ceea ce priveşte alte alimente care nu apar printre cele enumerate, Green Report recomandă să se verifice informațiile de pe eatbydate.com. În plus, Elena Dinu, expert în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi reprezentantă a României la Comisia Europeană pe probleme de risipă alimentară, atrage atenţia că cea mai simplă analiză pe care oricine o poate realiza pentru a testa siguranţa produselor alimentare este cea „organoleptică”, adică a gustului, a mirosului şi a aspectului.