de Dana Georgescu
De la simpla instabilitate și greață până la senzația de învârtire a corpului sau a obiectelor din jur și chiar pierderea cunoștinței, termenul de vertij este folosit pentru a defini mai multe senzații diferite. Acesta poate să apară ca rezultat al lezării părții periferice a organului vestibular din urechea inter- nă sau a nervului vestibular. Acest tip de amețeală este numită periferică. Vertijul poate să survină și ca rezultat al unei afecțiuni cerebrale, și atunci este numit vertij central. De asemenea, se întâmplă să apară ca efect al unor afecțiuni situate la nivelul altui organ, fără legătură directă cu sistemul nervos central.
Are numeroase cauze
Amețeala sau vertijul este iluzia de rotație a corpului sau a obiectelor din jur. Acest simptom este cel mai frecvent cauzat de leziuni ale vestibulului - o parte a urechii interne. Este același sentiment pe care-l trăim când ne învârtim cu viteză foarte mare pe loc. Aceste afecțiuni ce pot fi asociate cu vertijul sunt: afecțiuni hormonale, afecțiuni ale urechii interne, afecțiuni sangvine, afecțiuni cardiovasculare, afecțiuni ale sistemului nervos, otrăvire, afecțiuni psihice, afecțiuni oculare, traume la nivelul capului sau gâtului, afecțiuni legate de mișcare, rău de mare sau înfometare. Vertijul apare cel mai frecvent în următoarele afecțiuni: accident ischemic tranzitor, accident vascular cerebral (AVC), tumoare, migrenă, epilepsie, scleroză multiplă, traume ale capului și gâtului și altele.
Echilibrul menținut de urechea internă este perturbat
Informațiile de la nivelul organului periferic al echilibrului, organul vestibular, localizat în urechea internă, sunt transmise nucleilor vestibulari - un conglomerat de celule nervoase de la nivelul creierului. De aici, stimulii se duc în lobii temporali ai scoarței cerebrale. Centrul cortical al echilibrului supervizează echilibrul întregului corp, poziția capului și a trunchiului. Un obstacol pe această cale de transmitere a informației, la orice nivel, poate cauza vertij. Echilibrul este controlat și menținut de centrii corticali ce primesc informații de la nivelul organului echilibrului, localizat în urechea internă, dar și de la alte organe de simț.
Manifestările pot fi de greață, tulburări de vorbire și de vedere
Simptomele care însoțesc, de obicei, vertijul sunt: greață, vărsături, paloare, transpirații, anxietate sau teamă. Aceste simptome sunt cauzate de conexiunea multiplă dintre organul vestibular și sistemul nervos autonom. Orice lezare a sistemului vestibular poate cauza perturbări vegetative. În ceea ce privește anxietatea care însoțește vertijul, amețeala în sine nu este periculoasă. Este esențial doar să fie determinată rapid și corect cauza. Vertijul ce însoțește afecțiunile cerebrale (numit vertij central) este rareori un simptom izolat. El apare, de obicei, însoțit de alte simptome neurologice. Simptome ale afecțiunilor cerebrale sunt: tulburări ale vorbirii, vedere dublă, slăbiciune la nivelul membrelor superioare sau inferioare, amorțeală sau înțepături la nivelul diferitelor părți ale corpului sau chiar pierderea cunoştinței. Auzul nu este de obicei afectat. Acestea sunt principalele simptome ale vertijului central. Accidentul ischemic tranzitor și AVC sunt caracterizate prin apariția bruscă, simultană, a vertijului și vederii duble, perturbări tactile, slăbiciune la nivelul membrelor și pierderea coordonării mișcărilor. Vertijul este de obicei constant și se menține timp de câteva zile. AVC-ul este o afecțiune tipică pentru vârstnici.
În caz de tumori cerebrale are evoluție gradată
Vertijul apărut la persoanele cu tumori cerebrale are un debut lent, gradat, de obicei însoțit de dureri de cap cu intensitate crescândă. Vertijul poate crește în diferite poziții particulare ale corpului. În caz de migrene, amețeala este asociată cu durerea de cap și de obicei o precede. Vertijul apare sub formă de atac, iar între atacuri, pacientul nu are nici amețeli, nici dureri de cap. Migrena este mai frecventă la persoanele tinere sau de vârstă medie, mai ales la femei. Vertijul poate fi, de asemenea, unul dintre simptomele epilepsiei. În unele cazuri, pacienții au amețeli și pierderi de cunoștință și uneori halucinații și mișcări stereotipe.
Cum trebuie intervenit
Dacă suferiți de amețeli trebuie să cereți sfatul medicului. Stabilirea cauzei amețelii și alegerea trataamentului adecvat pot necesita examinări de clarificare la un serviciu medical ORL - chirurgie, neurologie, medicină internă, endocrinologie sau orice altă specialitate dacă este nevoie. În caz de vertij progresiv instalat brusc, însoțit de tulburări ale vorbirii, slăbiciune sau stângăcie la nivelul membrelor, vedere dublă, imposibilitatea de a vorbi sau alte afecțiuni senzoriale, trebuie să chemați Salvarea. Ca măsură de prim ajutor, stați întins în pat, cu picioarele înălțate și, dacă este posibil, măsurați-vă tensiunea arterială. Dacă aceasta este crescută, nu trebuie să încercați să o micșorați brusc. Menținerea calmului este foarte importantă.