de Monica Beleneş

De banalul ulcior a auzit toată lumea, dar de chalazion, prea puţini. Acesta din urmă e forma cronică a primului şi, pe cât de grav sună, pe atât de uşor poate fi tratat dacă se intervine din timp. Dar despre tratament şi alte sfaturi am stat de vorbă cu Monica Pop (foto), managerul Spitalului Clinic de Urgenţe Oftalmologice Bucureşti.

„Imunitatea scăzută este principala cauză”

- Doamna doctor Monica Pop, lămuriţi-ne, vă rog, ce este acest chalazion?

- Este ceea ce în popor se numeşte ulcior (orgelet), şi înseamnă o inflamaţie la nivelul pleoapei, inferioare sau superioare, care are o colecţie purulentă şi se vindecă fără niciun fel de intervenţie chirurgicală. Chalazionul este forma cronică a ulciorului, atunci când acesta se închistează. Pleoapa se înroşeşte, se inflamează şi doare la clipire.

- Din ce cauze apare această inflamaţie purulentă sub formă de chist?

- Este bine de ştiut că orgeletul sau ulciorul este o afecţiune care apare, în general, la persoane cu o imunitate scăzută. Iar cauzele pot fi multiple: o structură specifică, vreo boală de fond care scade imunitatea (hepatitele B, C sau HIV) după viroze, stări febrile, cure drastice de slăbire, odihnă insuficientă, stres etc., momente în care microbii din mediu sunt contactaţi foarte uşor. Cei aflaţi în această situaţie pot avea de la unul la mai multe chalazioane la un ochi sau la ambii ochi.

„Ceaiurile şi unguentele nu sunt indicate”

- Ce reguli trebuie să urmăm când ajungem la faza de chalazion?

- Pentru a nu complica lucrurile şi a vă vindeca rapid trebuie, în primul rând, să vă adresaţi medicului oftalmolog. Doar acesta vă poate prescrie tratamentul corect, şi nu farmacistul, care nu cunoaşte patologia. Acesta poate doar să vă vândă medicamentele cel mai scumpe. Apoi, nu trebuie să aplicaţi niciun tip de unguent oftalmic (în fundurile de sac conjunctivale nu se prescriu niciodată unguente, deoarece acestea astupă căile de drenaj), să folosiţi comprese sau pansamente, să nu faceţi spălături cu orice tip de ceaiuri, să nu vă puneţi linguri de lemn încălzite şi să nu încercaţi să-l stoarceţi. Singurul care poate înţepa, în vârful purulent, este medicul oftalmolog cu instrumente sterile, pentru a se face mai uşor drenajul şi a se vindeca mai repede.

- Ce se întâmplă în cazul amânării sau urmării unui tratament greşit?

- Nu e indicat să faceţi experimente, deoarece vă prelungiţi agonia şi riscaţi să ajungeţi şi la bisturiu. Pleoapa este o zonă foarte vascularizată, şi imediat infecţia se poate transmite mai departe în corp. Sunt cazuri când se face febră şi se poate muri de la un chalazion prost tratat.

„Tratamentul se face cam cinci-şase zile, în funcţie de gravitate”

- Ne spuneaţi că putem scăpa de chalazion fără intervenţie chirurgicală. Cum este posibil?

- La chalazion, factorul incriminant este un stafilococ, care este sensibil la două antibiotice: la oxacilină şi sinerdol. Posibilitatea de remisie este foarte mică la alte medicamente sau nu se vindecă deloc. De aceea trebuie făcut un tratament foarte simplu cu nişte picături, care se pun din oră în oră, alternativ. Când este vorba despre medicamente diferite, niciodată nu se folosesc concomitent. Aceste tipuri de colir nu se găsesc gata făcute, ci se prepară în farmacie, dar nu peste tot. Indiferent dacă pacientul este copil sau adult, tratamentul merge foarte bine şi se face cam cinci-şase zile, în funcţie de gravitate. La copii, acest tratament este foarte eficient dacă este făcut corect, retragerea orgeletelor făcându-se în câteva zile, ceea ce duce la evitarea intervenţiei chirurgicale în cele mai multe cazuri. La adulţi, tratamentul este identic, cu eficacitate bună de foarte multe ori. În situaţia în care orgeletul se asociază cu edemul pleoapei, febră, adenopatie (mărirea ganglionilor preauriculari şi laterocervicali) e nevoie obligatoriu de antibioterapie (în principiu oxacilină + metronidazol).

- Există o limită de timp când putem acţiona pentru a ne vindeca de chalazion?

- Acest tratament poate fi efectuat oricând, chiar dacă aţi făcut alt tratament în prealabil, chiar dacă este un chalazion vechi sau chiar dacă sunt mai multe sau închistate. De asemenea, poate fi efectuat şi la bebeluşi, şi la femei gravide, punând picături nu din oră în oră, ci la două ore distanţă. Tratamentul cu picături se urmează zece până la 14 zile şi în cazul copiilor, şi în cel al adulţilor. Apoi, chiar dacă nu s-a retras complet, mai aşteptaţi o lună, două. Dacă nu se retrage sub nicio formă în câteva luni, este necesară intervenţia chirurgicală. Dar, din experienţa mea, este puţin probabil.

Preveniţi recidivele!

Pentru prevenirea recidivelor, pe lângă picături, medicul Monica Pop recomandă următorul tratament oral (dacă nu există o contraindicaţie medicală), care are efect la aproximativ şase săptămâni de la administrare, nu imediat:

Adulţi: vitamina A2 capsule/săptămână (una luni, una joi); vitamina C de 1 g (efervescentă) - 1/zi, timp de zece zile; Decaris (150 mg) - 1 tabletă la şapte zile, două tablete în total (pentru scopul său imunostimulator, nu pentru cel antihelmintic).

Copii (doze în funcţie de vârstă): vitamina A soluţie buvabilă, 10.000 unităţi; vitamina C efervescentă - 1/4 sau 1/2 tabletă pe zi, timp de zece zile; Decaris (50 mg) - 1 tabletă la şapte zile, două tablete în total.

Dacă tratamentul oral nu are efect, puteţi administra un medicament nou de creştere a imunităţii, numit Isoprinosine. La copii sub 5 ani: două tablete/zi, timp de două săptămâni; la copii mai mari şi la adulţi: între trei şi şase tablete/zi, timp de două săptămâni.