de Raluca Grințescu

Nutriţioniştii îşi bat capul să ne înveţe să mâncăm sănătos, să alegem alimente naturale, cât mai puţin procesate, pentru a fi mai feriţi de boli. Însă, atunci când un set de reguli alimentare se transformă în obsesie, nu mai e nimic sănătos, dimpotrivă, avem de-a face cu o tulburare alimentară. Se pare că există persoane care se înfometează dacă nu au pe masă hrană vie. Iar dacă totuşi consumă altfel de alimente, li se face rău. O astfel de tulburare a primit şi un nume ştiinţific, ortorexie nervoasă, şi este privită la fel ca anorexia sau bulimia, deoarece, în cazuri extreme, poate pune viaţa în pericol. Exagerarea nu e bună nici măcar atunci când are intenţii pozitive.

Se feresc de grăsimi şi de alimente procesate

Alimentaţia sănătoasă face victime atunci când adepţii nutriţiei corecte se gândesc numai la ce mănâncă. Astfel de persoane, care suferă de o anomalie alimentară numită ortorexie, se feresc de grăsimi şi de alimente procesate, de aditivi, de conservanţi şi de E-uri. Ce le mai rămâne? Legumele, fructele şi apa. Dar şi acestea sunt verificate să nu fie modificate genetic sau să aibă un conţinut neadecvat de minerale. Ortorexicii ştiu pe de rost numărul de calorii al fiecărui aliment, dar şi conţinutul în vitamine, minerale, grăsimi saturate şi nesaturate, carbohidraţi. Citesc cu atenţie etichetele, iar dacă nu găsesc alimentele care să satisfacă grila lor de principii valoroase, le caută prin tot oraşul. Cheltuiesc sume impresionante pe aceste produse organice.

Suferă de malnutriție

Fanaticii alimentaţiei corecte nu mănâncă la restaurant sau la prieteni, pentru că nu pot controla ce li se pune în farfurie. Se consideră persoane superioare şi îi desconsideră pe cei care nu au grijă de sănătatea lor. Se plâng tot timpul de genocidul alimentar şi de faptul că hrana pură e pe cale de dispariţie. Din acest motiv, ajung să-şi subţieze lista de alimente permise până la un număr prea mic pentru a beneficia de o alimentaţie completă. Primul efect al ortorexiei este scăderea în greutate, iar dacă acest comportament alimentar persistă, ortorexicul suferă de malnutriţie. De la boală până la deces poate fi uneori un pas extrem de mic. Deşi e conştient de acest lucru, ortorexicul continuă să „se îngrijească” de sănătatea sa până la epuizarea fizică şi psihică.

Cui pe cui se scoate

Primele studii asupra acestei tulburări le-a făcut în 1997 doctorul american Steven Bratman, care a şi dat denumirea de ortorexie („orthos” - drept şi „orexis” - apetit), afecţiune de care sunt acuzaţi dependenţii de nutriţie pură, organică. Unii medici elveţieni au reuşit să obţină o vinde- care spontană de ortorexie cu mai multe porţii de bere şi pizza sau cu îngheţată, alimente pe care ortorexicii le detestă pentru conţinutul uriaş de substanţe dăunătoare. La fel ca şi anorexia sau bulimia, ortorexia este o boală care trebuie tratată cu maximă seriozitate. Vindecarea începe cu recunoaşterea problemei. La fel ca în cazul oricărei obsesii, acesta este pasul cel mai greu de făcut. Familia, prietenii şi colegii de serviciu au un rol foarte important, ajutându-l pe bolnav să-şi recunoască problema. Ortorexicii au nevoie de tratament psihiatric, deoarece obsesia pentru o dietă sănătoasă poate duce la depresii şi tulburări obsesiv-compulsive. Terapeutul va încerca să afle cum a devenit bolnavul ortorexic, în condiţiile în care boala apare ca urmare a unor traume psihice majore, a unor experienţe neplăcute legate de hrană. Sădind în mintea bolnavului un adevăr simplu, acela că avem nevoie de un regim alimentar complet, terapeutul îl va convinge să introducă treptat în alimentaţie hrană obişnuită.

Adolescenții, cei mai expuși

În urma studiilor, s-a constatat că o femeie din zece şi un bărbat din 20 prezintă risc crescut de a suferi de malnutriţie determinată de ortorexie nervoasă, afecţiune care, netratată, poate duce la deces. Ortorexia este mai des întâlnită la bărbaţi, şi mai ales la cei cu un nivel ridicat de educaţie. Adolescenţii şi persoanele sub 30 de ani sunt cel mai expuşi ortorexiei nervoase. Potrivit Eurobarometrului realizat de Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară, realizat în 2010, 47% dintre români (37%, media europeană) au o temere faţă de mâncarea pe care o consumă, considerând că aceasta îi îmbolnăveşte. Acelaşi studiu indică faptul că 24% dintre români verifică numărul de calorii şi nutrienţii alimentelor pe care le consumă. În afară de grija obsesivă pentru compoziţia alimentelor, ortorexicii se mai preocupă şi de aportul de sănătate prin exerciţii fizice, de care abuzează, epuizându-şi organismul. Dezechilibrele apar şi sunt vizibile, constatate în special de vedete, cele care cad cel mai des victime dietelor alimentare. Pe de altă parte, unii nutriţionişti spun că, deşi malnutriţia este un pericol, ortorexia nu este decât o boală inventată, fiindcă a fi preocupat de sănătate este o dovadă de educaţie, nu de prostie. În realitate, ortorexia ar fi paravanul în spatele căruia se ascund interesele financiare ale producătorilor de fast-food, cărora le-au scăzut dramatic vânzările în urma educării treptate a populaţiei în spiritul unei alimentaţii sănătoase.

24% dintre români verifică numărul de calorii şi nutrienţii alimentelor pe care le consumă

Testul lui Bratman pentru diagnosticare

Doctorul Bratman a realizat un test special pentru diagnosticarea celor cu ortorexie nervoasă, test publicat în cartea „Health Food Junkies”:

1.Petreceţi mai mult de trei ore, zilnic, gândindu-vă la ce înseamnă alimentaţie sănătoasă? (dacă este vorba despre patru ore, acordaţi-vă 2 puncte)

2.Aveţi obiceiul zilnic de a concepe planul alimentar pentru mâine?

3.Vă place mai mult ideea de a mânca decât plăcerea de a consuma alimente?

4.Aţi constatat că, pe măsură ce calitatea dietei dumneavoastră a crescut, calitatea vieţii dumneavoastră s-a diminuat?

5.Aţi fost mai strict în alegerile alimentare?

6.Aţi sacrificat lucruri care vă făceau altădată plăcere pentru a vă hrăni într-un mod pe care îl consideraţi corect?

7.Aveţi un sentiment sporit de respect de sine atunci când mâncaţi alimente sănătoase? Îi consideraţi inferiori pe cei care nu se hrănesc sănătos?

8.Vă simţiţi vinovaţi şi vă dezgustă propria persoană atunci când nu vă respectaţi dieta?

9.Dieta dumneavoastră vă izolează social?

10.Când mâncaţi ceea ce vă propuneţi vă simţiţi împăcați şi aveţi sentimentul de control total?

Acordaţi 1 punct pentru fiecare întrebare.

Dacă aţi răspuns afirmativ la două dintre întrebările anterioare, prezentaţi un risc crescut de a suferi de ortorexie. Dacă acumulaţi 4 puncte, vă confruntaţi cu tulburarea de alimentaţie numită ortorexie nervoasă!