de Cătălina Tăgârță
În luna noiembrie a anului trecut, Ministerul Sănătății a lansat campania de promovare a imunizării copiilor, sub numele „Vaccinurile salvează vieți”, cu scopul de a informa părinții despre cea mai importantă și eficientă metodă de prevenire a bolilor care pot provoca moartea. Vaccinul este un preparat biologic care conține microorganisme omorâte sau atenuate. Ori fragmente ale acestora. În urma administrării vaccinului apare un răspuns imun (de apărare) care ne protejează împotriva bolii produse de microorganismele patogene.
Siguranța procedurii, asigurată de multiplele etape de control
Bolile prevenite prin vaccinare au complicații grave, uneori debilitante și cu efecte pe întreaga viață. Deși vaccinurile nu sunt lipsite de riscuri (ca orice alt produs medical) și pot produce reacții adverse, acestea sunt rareori atât de grave și extrem de rar se pot asocia exclusiv cu vaccinarea. Oricum, niciunele dintre acestea nu sunt atât de severe ca bolile respective. Durerea, febra moderată şi chiar unele efecte adverse grave, dar extrem de rare, trebuie să fie comparate cu consecinţele contractării bolii împotriva căreia se vaccinează. În cazul poliomielitei, de exemplu, aceste consecinţe pot include paralizia, iar unele boli „dezamorsate” prin vaccinare pot avea drept consecinţă chiar decesul. Pe de altă parte, siguranța vaccinării este asigurată de multiplele etape de control, de studiile făcute înainte de licențierea vaccinului, precum și de sistemele de monitorizare ale reacțiilor adverse. Acestea arată la nivel global că vaccinurile sunt sigure și eficiente, eliminând boli grave care continuă să omoare copiii și adulții nevaccinați, arată reprezentanții site-ului desprevaccin.ro, susținut de Ministerul Sănătății.
Salvează anual peste trei milioane de vieți
În prezent, vaccinarea salvează anual peste trei milioane de vieți din întreaga lume, conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Atunci când acoperirea vaccinală este ridicată, numărul persoanelor care contractează boala se reduce considerabil. În lipsa vaccinării sau atunci când acoperirea vaccinală scade sub 90%, sunt posibile reapariția bolilor și manifestările epidemice. În România există următoarele vaccinuri aprobate și recomandate. Dintre acestea, unele sunt obligatorii și se fac conform unui calendar stabilit. Vaccinul hepatitic B (hepatita B) se face în maternitate, în primele 24 de ore de la naștere. Imunizarea de tip Calmette Guerrin (BCG) se face la externarea din maternitate (2-7 zile de viață) la nou-născuții cu greutate mai mare de 2.500 de grame. Nu împiedică infectarea, ci progresia către boală. Reduce riscul de îmbolnăvire pentru formele grave de tuberculoză, precum meningita tuberculoasă și tuberculoza miliară, dar și pentru contacții din focare.
Pneumococicul se face la șase săptămâni
Vaccinul hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep.B) oferă protecție împotriva bolilor precum: difterie, tetanos, tuse convulsivă, poliomielită, boli determinate de Haemophilus Influenzae, hepatita B. Se face la 2, la 4 și la 11 luni de viață. Între prima și a doua doză - minimum o lună, între penultima și ultima doză - minimum șase luni. Pneumococicul oferă protecție împotriva următoarelor boli: pneumonii, otite, septicemii, meningite pneumococice. Vârsta recomandată pentru administrare: începând cu 6 săptămâni. Pentru copiii trecuți de 2 ani este suficientă o singură doză.
Imunizarea pentru tuse convulsivă, disponibilă la medicul de familie
Vaccinul rujeolic-rubeolic-urlian, viu atenuat (ROR) - care oferă protecție împotriva rujeolei, rubeolei și oreionului, se face la medicul de familie, la 12 luni și la 5-7 ani. Imunizarea pentru difterie, tetanos, tuse convulsivă, poliomielită (tetravalent diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic) este disponibilă tot la medicul de familie, la 6 ani. Copiii cu vârsta de 6 ani care au în antecedentele vaccinale o doză de DTPa la 4 ani vor fi vaccinați cu VPI, iar cei care nu au în antecedentele vaccinale o doză de DPTa vor fi vaccinați cu DTPa-VPI. Imunizarea pentru difterie și tetanos cu DT (diftero-tetanic) se administrează după 4 ani, folosindu-se ca rapel. Vaccinul HPV luptă cu leziunile premaligne și neoplasmele ce afectează cervixul, vulva, vaginul și anusul. Vârsta recomandată: începând cu 9 ani. Sub 14 ani se fac două doze la distanță de șase luni, iar după această vârstă, între prima doză și a doua trebuie să fie minimum o lună, iar între prima și a treia doză, cel puțin șase luni.
Rotaviralul protejează contra gastroenteritelor
Vaccinul gripal oferă protecție împotriva gripei sezoniere. Se poate face de la vârsta de 6 luni, la intervale de minimum o lună. Imunizarea cu Rotaviral protejează împotriva gastroenteritelor produse de rotavirus. Vârsta recomandată: două sau trei doze până la 24 de săptămâni de viață. Se administrează oral, din patru în patru săptămâni. Vaccinul varicelic apără împotriva bolilor care conduc la varicelă. Se administrează subcutanat, în două doze, începând de la 9 luni de viață. Vaccinul hepatitic A inactivat luptă cu hepatita A. Se face intramuscular, între 1 an și 15 ani, la intervale de șase luni.
Costurile sunt suportate de stat
Costul majorității vaccinurilor este suportat de stat. Fiecare țară își alcătuiește un calendar ce se revizuiește periodic, un program oficial recomandat tuturor persoanelor eligibile în funcție de vârstă. El se stabilește în raport cu situația epidemiologică a bolii ce poate fi prevenită prin vaccinare, cu factorii care influențează răspunsul imun postvaccinal și cu disponibilitatea vaccinului, se arată pe site-ul desprevaccin.ro.