de Cătălina Tăgârță şi Florica Pintea
Pe plan global, aproape un sfert de milion de femei sunt diagnosticate, anual, cu cancer ovarian, iar 140.000 de femei mor din această cauză în fiecare an. Doar 45% dintre paciente supraviețuiesc mai mult de cinci ani de la diagnostic, în comparație cu 89% dintre femeile depistate cu cancer de sân, mai arată datele statistice. Potrivit acestora, aproximativ 15% dintre cazurile de cancer ovarian au o cauză genetică, în timp ce la femeile fără antecedente în familie principalul factor de risc rămâne vârsta înaintată. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește mortalitatea asociată cancerelor feminine. 20.200 de femei din țara noastră își pierd viața în fiecare an din cauza cancerului, iar cele mai multe dintre aceste decese sunt asociate cancerelor ginecologice, au arătat specialiști din toată țara, reuniți în cadrul evenimentului „Știință și Emoție în cancerul ovarian”, desfășurat la finalul lunii martie.
Testele genetice, de mare însemnătate
Riscul de apariție a cancerului ovarian este mai mare la persoanele la care s-a instalat menopauza. Potrivit statisticilor, aproximativ 90% dintre femeile care dezvoltă cancer ovarian au peste 40 de ani, majoritatea cazurilor înregistrându-se însă la femeile peste 60 de ani. Deocamdată nu există o metodă eficientă de screening pentru această cruntă boală, care să permită o diagnosticare precoce atunci când tumoarea este într-un stadiu localizat (incipient) și când rata de supraviețuire la cinci ani ar putea ajunge chiar la 94%. Inovațiile în medicină, mai precis în domeniul oncologiei, oferă noi perspective în abordarea cancerului ovarian. Raportat la procesul de depistare, vorbim despre realizarea profilului molecular al tumorii, iar în ceea ce privește componenta terapeutică, specificitatea diagnosticului deschide calea către terapii țintite, cu premise de rezultate superioare față de alternativele terapeutice tradiționale. „Există protocoale de evaluare a riscului familial prin care i se poate spune pacientei dacă are sau nu o încărcătură genetică anume. Ce ne aduce în plus această testare genetică? Aduce o medicină corectă, posibilitatea terapiei personalizate, un screening mult mai atent și o identificare timpurie a cancerelor, un răspuns la tratament complet diferit”, a declarat în cadrul evenimentului doctor Florina Nedelea, medic primar genetică medicală la Spitalul Clinic Filantropia, din București.
„E important să tratăm corect mutațiile pe care le cunoaștem”
Așadar, în cazul unor paciente cu istoric de cancer ovarian sau mamar în familie, specialiștii au în prezent posibilitatea de a recomanda efectuarea unor teste genetice pentru identificarea eventualelor mutații specifice asociate acestor forme de neoplasm, astfel încât să poată recomanda conduita terapeutică adecvată. „Există foarte multe mutații genetice, însă sunt puține molecule eficiente înregistrate. Este foarte important să tratăm corect la ora actuală ceea ce știm, mutațiile pe care le cunoaștem: BRCA-1/2 cu terapii noi... Mi-aș dori să diagnosticăm și să tratăm în România paciente cu cancer mamar (și nu numai) în stadii incipiente, pentru că acestea au un prognostic favorabil și pot fi vindecate într-un procent foarte ridicat”, a declarat și doctor Daniela Grecea, medic primar oncologie medicală la Institutul Oncologic „Prof. dr. Ion Chiricuță”, din Cluj-Napoca, cu ocazia evenimentului „Știință și Emoție în cancerul ovarian”. Din păcate, testele genetice nu sunt deloc ieftine, și cele mai multe dintre femei nu își permit să le facă. „În România este destul de dificil să faci și să recomanzi o testare genetică. Din cauza motivelor financiare, nu mulți pacienți își permit o testare genetică, având în vedere că nu este rambursată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate... Însă trebuie făcută și recomandată cu mult discernământ la anumite paciente pe care le considerăm a fi aflate în grupe de risc”, a declarat și doctor Roxana Scheușan, medic primar oncologie medicală la Oncocenter Timișoara.
„Decizia terapeutică se ia împreună cu bolnavul”
Pe lângă perspectiva științifică și inovațiile în domeniul oncologiei, în cadrul evenimentului amintit specialiștii au abordat sănătatea feminină și din perspectiva emoțională, punctând rolul pe care îl au în lupta cu cancerul înțelegerea corectă a afecțiunii de paciente, precum și suportul celor din jur. „Există diferențe majore în conduita actuală a tratamentului, diferențe pe care le simțim tot timpul. Ceea ce este mai importantă este percepția pacientului vizavi de tratament. Acum zece ani, pacientul accepta ușor tratamentul sau nu punea prea multe întrebări. În ziua de astăzi, lucrurile s-au schimbat. Pacientul citește, este informat, are multe întrebări în legătură cu rata de supraviețuire, cu calitatea vieții. Oncologul trebuie să facă față provocării de a răspunde acestor întrebări și, mai mult decât atât, să găsească răspunsul potrivit pentru fiecare pacient, împreună cu acesta. Pentru că de- cizia terapeutică în mod corect ar trebui luată împreună cu pacientul, iar acesta să aleagă în cazul în care există mai multe opțiuni terapeutice”, a declarat conferențiar doctor Dana Stănculeanu, medic primar oncologie medicală la Institutul Oncologic „Prof. dr. Alexandru Trestioreanu” din București.
Grupuri de suport organizate săptămânal
Pe lângă aspectele terapeutice, construirea unei relații de încredere medic-pacient, comunicarea potrivită, suportul psihoemoțional pot ajuta pacientele oncologice, dar și pe apropiații lor, să gestioneze mai bine lupta cu cancerul. „Așa cum medicii (oncologi, chirurgi) definesc foarte bine ce înseamnă cancerul și se ocupă de problemele fizice ale pacientului, psihoterapeutul se ocupă de emoția sa... Noi organizăm grupuri de suport în fiecare săptămână, avem femei de toate vârstele acolo. Pacientele pleacă din grupurile-suport cu o resemnificare, știind de ce se află în acel punct al vieții lor, ce se întâmplă cu ele și încotro ar trebui să meargă... Ca terapeut recomand tuturor să se gândească la propria persoană înainte de a ajunge în această ipostază a vieții, nefiind vorba aici doar despre cancer, ci despre toate bolile pe care corpul le poate somatiza”, a declarat psihoterapeutul Adela Szenteș, din cadrul Asociației ANAIS.
Navigatorul de pacienţi, meserie nouă în România
Mai nou, pe lângă psiholog, pacienții mai pot apela și la navigatorul de pacienți. Aceasta este o meserie relativ nouă în România (a fost introdusă în codul ocupațional în decembrie 2016), cei care o practică având rolul de a oferi un sprijin real bolnavilor. „Pacienții vin la medici în primul rând pentru explicațiile medicale, vrând să știe mai multe lucruri despre boală și să fie informați corect. Navigatorul de pacienți face front comun cu medicul, fiind alături de pacienți cu explicații și cu îndrumare”, a declarat Victoria Asanache, navigator de pacienți oncologici, președintele Asociației „Amazonia” pentru prevenția și lupta cu cancerul.