de Roxana Istudor

Somnul la „ore mici“, prielnic pentru gândurile obsesive

O cercetare de dată recentă a specialiștilor de la Universitatea Binghamton, din New York, a dat la iveală faptul că ora de culcare este foarte importantă pentru gestionarea cu succes a gândurilor obsesive. Astfel, cei care merg la odihnă foarte târziu au un control mult mai redus asupra acestui fenomen decât ceilalți, arată specialista Meredith E. Coles. Mai precis, în cazul celor 40% dintre participanții la cercetare care au mers la culcare la ora 3:00 dimineața s-a constatat faptul că s-a agravat comportamentul compulsiv și s-a diminuat capacitatea de a menține obsesiile sub control.

Exerciţiile intense pot afecta colonul

Seturile de exerciții foarte intense ar putea afecta colonul, arată un studiu recent al Universității australiene Monash. „Răspunsul la stresul exercițiilor viguroase prelungite este o oprire a activității colonului. Redistribuirea fluxului sangvin din această parte a corpului spre mușchi poate crea probleme ca moartea celulelor sau chiar intrarea unor bacterii în sistemul circulator al organismului”, explică autorul cercetării, Ricardo Costa. Potrivit specialiștilor, pentru cei care fac astfel de exerciții este necesară o dietă foarte strictă.

Taţii vârstnici au fii mai inteligenţi

Specialiștii britanici afirmă că fiii născuți din tați mai vârstnici sunt mai inteligenți decât restul copiilor. Mai mult, aceștia pot fi mai concentrați și mai deciși în atingerea scopurilor ca adulți, pentru că sunt mai puțin interesați de a se integra. Un studiu publicat de „Translational Psychiatry” arată că există o diferență semnificativă între felul în care acești copii fac alegeri de carieră și nivelul lor de educație comparativ cu colegii lor de generație.

Evenimentele „ciudate“ fac amintirile durabile

Psihologul Per Sederberg, de la Universitatea de stat din Ohio, consideră că menținerea amintirilor în memorie definitiv depinde de prezența unui element „ciudat” în acestea. În cadrul unei sesiuni de comunicări din Franța, specialistul a punctat faptul că „amintirea se construiește pe ceea ce știm deja, dar apoi trebuie sparte cumva așteptările, trebuie adăugat elementul inedit, ciudat”. Conform cercetărilor, unele amintiri rămân pe viață, altele pălesc, ceea ce face necesară crearea unei „rețele” care să conecteze cât mai multe amintiri în cât mai multe feluri.