de Luana Mare
Doctor Valentin Calu (foto), de la Spitalul Elias, medic primar chirurgie generală, medic specialist chirurgie toracică, doctor în știinţe medicale, având competenţe în chirurgie laparoscopică, chirurgie hepatică şi transplant, Fellow al „American College of Surgeons”, ne-a vorbit pe larg despre o suferinţă din ce în ce mai comună în ultimii ani, hernia hiatală însoţită de reflux gastroesofagian, despre complicaţiile bolii şi despre variantele pe care pacientul le poate lua în calcul pentru vindecare.
„Obezitatea este o cauză importantă”
- Ce este hernia hiatală?
- Hernia hiatală este o afecţiune în sfera aparatului digestiv şi este o varietate de hernie diafragmatică. Esofagul trece printr-un muşchi care separă toracele de abdomen, diafragmă. La acel nivel există un orificiu care se numeşte hiatus esofagian. În anumite condiţii, acest hiatus se măreşte şi, atunci când stomacul este plin, sau permanent, în fazele mai avansate ale afecțiunii, porţiunea superioară a acestuia trece din abdomen în torace. Această situaţie poartă numele de hernie hiatală. Este o boală frecventă în zilele noastre, din cauza creşterii numărului cazurilor de obezitate. Dar când vorbim despre hernie hiatală trebuie să discutăm şi despre reflux gastroesofagian, fiind, în multe cazuri, boli asociate.
- Ce reprezintă refluxul gastroesofagian?
- Boala de reflux gastroesofagian este o boală a omului modern. Adică ceea ce se află în stomac, sucul gastric acid, trece în esofag, cu modificări ale mucoasei esofagiene, stratul intern al peretelui esofagian, şi nu numai. Atunci când este în contact cu sucul gastric acid, această mucoasă esofagiană se inflamează şi apare o boală care se numeşte esofagită de reflux, adică inflamaţia esofagiană. Cam în 80% dintre cazuri, esofagita de reflux este însoţită şi de hernie hiatală, aceasta din urmă fiind cea care favorizează refluxul gastroesofagian. Există şi tipuri de hernii hiatale care nu sunt însoţite de reflux, dar acelea sunt mult mai rare.
- Care sunt cauzele acestei boli de reflux gastroesofagian?
- La omul modern s-a constat că există o boală de reflux gastroesofagian din pricina alimentaţiei, din pricina obezităţii, din cauza consumului de alcool, din pricina consumului de cafea, din cauza fumatului etc. Statisticile arată că 60 de milioane de americani suferă de reflux gastroesofagian.
„Arsurile în zona de deasupra stomacului sunt primul simptom”
- Cum se manifestă boala de reflux gastroesofagian?
- Cel mai frecvent simptom este pirozisul, adică arsura retrosternală, când pacientul se vaită de arsuri mai sus decât în zona stomacului. Asta apare de obicei după nişte mese mai copioase, după consum de băuturi carbogazoase, după consum de condimente şi poate fi calmat de diverse medicamente care scad aciditatea la stomac (care fac parte din grupa inhibitorilor de pompă de protoni) şi care, practic, taie aciditatea stomacului. Uneori acest pirozis este atât de intens, încât pacienţii nu pot să doarmă noaptea. Se pot trezi din somn tuşind, pentru că ajung în căile respiratorii cantităţi mici de suc gastric. Unii dintre pacienţi fac bronşite, fac bronhospasm din cauza acestui acid gastric ce ajunge în căile respiratorii. Din pricina acestor simptome, ei merg întâi la serviciile de pneumologie, dar de fapt problema este la nivelul sistemului digestiv. Acestea sunt simptome atipice. Mai pot exista simptome la nivel ORL, pentru că acel acid poate să irite faringele şi pacienţii au senzaţie de durere la înghiţit, fac faringite, pot să facă sinuzite. Există simptome care mimează afecţiunile cardiace, în special în herniile hiatale voluminoase. Atunci când herniile sunt voluminoase jenează toată zona şi pacienţii pot să facă palpitaţii, tulburări de ritm cardiac. Şi iarăşi sunt investigaţi în serviciile de cardiologie până se descoperă hernia hiatală.
- Cum ştim că este vorba despre o boală de reflux gastroesofagian sau despre hernie hiatală?
- Primul simptom este pirozisul, dar putem spune că este instalată boala de reflux atunci când există nişte manifestări care influenţează calitatea vieţii pacientului. Sau când există nişte modificări endoscopice, pentru că mucoasa, stratul care tapetează esofagul pe interior, nu este echipată în mod natural să reziste agresiunii sucului gastric acid. Datele clinice trebuie susţinute şi de nişte investigaţii medicale. Practic, se spune că dacă pacientul este sub 50 de ani şi are simptome sugestive de boală de reflux, se începe întâi cu un tratament de probă: un tratament de reducere a acidităţii gastrice. Dacă nu răspunde la tratament sau există simptome atipice respiratorii, cardiace, ORL, sau dacă pacientul are peste 50 de ani, atunci trebuie să facă investigaţii, ca de exemplu endoscopie digestivă superioară, în care se caută două lucruri: mărimea herniei hiatale şi consecinţele refluxului asupra esofagului, acele modificări de tip inflamator. Se mai face tranzit cu bariu, dar şi pH-metrie esofagiană. Aceasta este o investigaţie care măsoară aciditatea la nivelul porţiunii distale inferioare a esofagului, deci exact la locul unde se uneşte cu stomacul şi unde refluxul este maxim şi se măsoară într-o perioadă de 24 de ore. Există nişte indicatori în funcţie de care se stabileşte severitatea bolii.
„Operaţia readuce pacientul la viaţa normală”
- Există vreo intervenţie chirurgicală pentru aceste afecţiuni?
- Citez unul dintre cei mai mari chirurgi esofagieni din lumea asta, Lee Swanstrom, care în 2008 a făcut o afirmaţie, la un congres, şi a spus: „Dacă boala asta de reflux, care este în creştere de incidenţă, e tratată atât de bine cu medicamente, cum se face că în ultimii 20 de ani frecvenţa cancerului de esofag inferior asociat bolii de reflux a crescut de şase ori?”. Asta înseamnă că acidul din stomac, din sucul gastric, este într-adevăr dăunător mucoasei esofagiene, el dă pirozisul, ăsta-i un lucru dovedit, dar de ce un reflux fără acid la un pacient care primeşte tratament mult timp ajunge tot la cancer? Înseamnă că s-ar putea să fie altceva în conţinutul sucului gastric, care să ducă la cancer. Dacă pacientul are şi hernie hiatală şi reflux de multă vreme, se poate face o intervenţie chirurgicală laparoscopică, numită fundoplicatură Nissen, minimum invazivă şi cu rezultate remarcabile. În România se face din ’94 minimum invazivă, operaţie laparoscopică pentru hernie hiatală, cu rezultate foarte bune şi cu pacienţi care pe urmă duc o viaţă cât se poate de normală. Se încearcă de ani buni stabilirea unor criterii care să spună ce pacienţi trebuie să beneficieze de această intervenţie chirurgicală, laparoscopică. Dacă pacientul are o boală de reflux care este bine controlată cu medicamente şi cu dietă, poate să amâne operaţia, dar nu foarte mult.
„Netratată timp îndelungat, afecţiunea poate duce la cancer esofagian“
- Ce se întâmplă dacă aceste două boli nu sunt tratate timp îndelungat?
- Asta este o problemă foarte serioasă, pentru că pacienţii care au o boală de reflux de lungă durată şi fac esofagită de reflux foarte severă, la un moment dat, este deja un lucru dovedit, esofagita de reflux poate să genereze cancer esofagian. În ultimii 20 de ani s-a constatat o creştere a numărului de cazuri de cancer esofagian inferior. Pe vremuri era mai frecvent cancerul de esofag mediu, în torace, care era o boală a consumatorului de alcool şi a fumătorului, iar acum se constată o creştere a cazurilor de cancer esofagian inferior şi se pare că boala de reflux este de vină.