Main menu

header

649 12 1de Cătălina Tăgârță şi Adrian Barna

Demența este o denumire colectivă pentru sindroamele progresive ale creierului care determină deteriorarea în timp a diferitelor funcții ale acestuia, cum ar fi memoria, gândirea, recunoașterea și limbajul, planificarea și personalitatea. Boala Alzheimer reprezintă 50%-60% dintre cazurile de demență, alte tipuri incluzând demența vasculară, demența cu corpurile Lewy și demența fronto-temporală. În luna septembrie, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative din România și-a unit forțele cu organizații din mai mult de 150 de țări din întreaga lume pentru a crește gradul de conștientizare la nivel mondial asupra maladiei Alzheimer și pentru reducerea stigmei asociate bolii. Mesajul transmis de specialiștii în domeniu este simplu: diagnosticarea precoce a afecțiunii este o necesitate.

Dificultatea în recunoașterea oamenilor, semn îngrijorător

649 12 2Țările cu venituri mici și mijlocii se confruntă cu o gravă problemă de diagnosticare. Din păcate, mai puțin de o persoană din zece știe că are demență și ajunge la medic pentru a fi luată în evidență. Cu ocazia Lunii Mondiale a Alzheimer (septembrie), s-a tras un semnal de alarmă atât cu privire la cei afectaţi, dar și legat de cei care sunt îngrijorați de dezvoltarea bolii la propria persoană. Un diagnostic făcut la începutul stadiului afecțiunii permite pacienților și familiilor lor să fie mai bine pregătiți pentru a face față evoluției și pentru a avea șansa de a trăi o viață semnificativă și mai productivă. Persoanele care sunt diagnosticate timpuriu au, de asemenea, o ocazie unică de a participa la cercetarea privind demența, care poate identifica noi tratamente sau poate ajuta la îmbunătățirea îngrijirii. Până în 2050, numărul persoanelor care trăiesc cu demență în întreaga lume aproape se va tripla, făcând din boală una dintre cele mai semnificative crize sociale și de sănătate din secolul al XXI-lea. Diagnosticarea precoce înseamnă că se poate trăi bine mai mult timp. Cum vă dați seama că ceva este în neregulă? Cele mai multe tipuri de demență au simptome similare, ce includ: lipsa memoriei, probleme de gândire, planificare și limbaj, dificultăți în recunoașterea persoanelor sau a obiectelor, schimbări de personalitate și/sau de dispoziție.

Dacă sunteți partener îngrijitor, nu vă fie teamă să cereți ajutor

Iată și câteva recomandări făcute de Alzheimer’s Disease International cu ocazia Zilei Mondiale a bolii. Dacă trăiți cu demență, țineți minte că nu trebuie să fiți singuri! Solicitați sprijin din partea familiei și a prietenilor, sistemului de sănătate și asistenților sociali, de la Asociația Alzheimer din țara dumneavoastră sau puteți adera la Dementia Alliance International (DAI). Aveți dreptul să vă simțiți împuterniciți și tratați ca orice alt individ. Dacă sunteți îngrijorat de apariția demenței, discutați cu medicul dumneavoastră de familie cu privire la orice preocupare! Asociațiile de Alzheimer din multe țări oferă sprijin atât în căutarea unui diagnostic, cât și în cazul vieții cu această boală. De asemenea, oferă informații privind reducerea riscurilor și ajută la găsirea grupurilor de sprijin. Atunci când persoanele cu demență și familiile lor sunt bine sprijinite, șocul poate fi echilibrat cu un sentiment de siguranță. Dacă sunteți partener de îngrijire, amintiți-vă că această postură poate fi o provocare. Nu vă fie teamă să cereți ajutor, să vă alăturați Asociației Alzheimer sau să vă abonați la DAI din țara dumneavoastră pentru a susține schimbarea. Este important să aveți grijă de propriile nevoi de sănătate fizică și psihică. Acest lucru va face o mare diferență pentru starea dumneavoastră de spirit și a persoanei de care vă îngrijiți.

Creșterea gradului de conștientizare poate îmbunătăți accesul la tratament

649 12 3Alzheimer’s Disease International a făcut recomandări și în ceea ce privește societatea: e cunoscut faptul că stigma care înconjoară demența rămâne o problemă globală. Diagnosticul precoce poate fi încurajat prin conștientizarea și recunoașterea simptomelor de demență. Comunitățile prietenoase cu această boală se înființează în întreaga lume pentru a educa oamenii despre demență și pentru a oferi rețele de sprijin pentru cei afectați. Pe de altă parte, Alzheimer’s Disease International face referire la elaborarea unui plan național de demență. Depistarea precoce a bolii va contribui la reducerea impactului financiar al afecțiunii asupra sistemului de sănătate. Implementarea unui plan contribuie la creșterea gradului de conștientizare și educare la nivel național cu privire la demență și poate îmbunătăți accesul la diagnostic, tratament și îngrijire, promovând o mai bună calitate a vieții persoanelor care trăiesc cu această problemă.

Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative (APAN România) reprezintă comunitatea care oferă tuturor persoanelor afectate de boli neurodegenerative posibilitatea de a-și trăi viața la cel mai înalt potențial și asigură sprijinul de care au nevoie până când un tratament va fi, în cele din urmă, descoperit. APAN România poate fi găsită la adresa www.afectiuni-neurodegenerative.ro

La fiecare trei secunde este diagnosticat un caz nou

La nivel mondial, datele arată că peste 46 de milioane de persoane trăiesc cu demență, la fiecare trei secunde fiind diagnosticat un caz nou. În 2050 se estimează o creștere a numărului de persoane cu demență la 131 de milioane. Costurile mondiale totale generate de boală se ridică la aproximativ 818 milioane de dolari. În România, maladia Alzheimer afectează aproximativ 270.000-300.000 de persoane, cu o rată a diagnosticării ce se situează între 10% și 15%. În țara noastră nu este încă recunoscut faptul că demența reprezintă o problemă de sănătate publică, nefiind elaborată o strategie națională privind această afecțiune. Luând în considerare numai cazurile de demență Alzheimer și, fiind dovedit faptul că alături de o persoană cu demență sunt implicate încă trei-patru persoane, calitatea vieții a cel puțin un milion de oameni în țara noastră este profund perturbată.