de Carmen Ciripoiu şi Alexandru Brădescu
De zeci de ani, criogenia fascinează și sperie deopotrivă oamenii de știință. Dacă unii susțin că acest procedeu a făcut să progreseze cercetarea, alții se întreabă dacă acesta va reuși să împingă limitele vieții în viitor. În prezent există doar trei companii care comercializează criogenia, două americane și una rusească. În funcție de opțiunile alese, poate fi conservat doar capul, pentru suma de 75.000 de euro, sau întregul corp, pentru 188.000 de euro.
Corp înghețat la minus 196 de grade Celsius
În momentul în care decesul unei persoane este constatat de un medic, corpul acesteia este pregătit în maximum șase ore pentru a fi transportat la centrul de criogenare. Și asta pentru că circulația sangvină și ventilația plămânilor trebuie să fie menținute pentru a păstra viabilitatea creierului. În ce constă procedura? Sângele pacientului este înlocuit cu un tip de antigel, pentru a fi împiedicată formarea de cristale de gheață între țesuturi în timpul congelării, care ar dăuna unei posibile reanimări. După ce corpul este pregătit, este înghețat până la minus 196 de grade Celsius. Potrivit specialiștilor, evitarea formării acelor cristale de gheață este singura speranță de a păstra prin înghețare o ființă vie.
Sângele este înlocuit cu substanțe chimice
Tot pentru a evita formarea gheții, criogenia a evoluat către un proces denumit vitrificare. Pentru a vitrifica un organism, o mașinărie înlocuiește sângele cu o soluție ce conține o înaltă concentrație de substanțe chimice, denumite crioprotectori, care răcesc corpul și, în același timp, previn formarea gheții. Există unele voci care afirmă că este foarte greu de vitrificat un organism uman, întrucât decongelarea va produce, probabil, pagube, din cauza recristalizării. Adepții criogeniei sunt interesați în primul rând de păstrarea identității unei persoane, a gândurilor și a amintirilor care sunt întipărite fizic în creier. Demn de menționat este faptul că în California cercetătorii au reușit cu succes să conserve rinichiul unui iepure până la minus 130 de grade Celsius. După ce acesta a fost reîncălzit și grefat din nou pe animal, organismul nu l-a respins, iar rinichiul a funcționat absolut normal. Un ultim studiu a scos la iveală faptul că viermii pot să supraviețuiască hipotermiei dacă sunt inițial supuși unei privațiuni extreme de oxigen. Această descoperire uluitoare ar putea să explice vechiul mister al modului în care oamenii pot fi readuși la viață după ce au fost înghețați.
Bebeluș congelat timp de trei zile
La nici 3 ani împliniţi, o fetiţă din Thailanda este cel mai tânăr pacient îngheţat prin criogenare. Părinţii au ales această metodă în speranţa că, într-o bună zi, când tehnologia va permite, micuţa lor, care a suferit de o formă rară de cancer, va putea fi readusă la viaţă. Trupul său se află înghețat într-o clinică din Arizona, la minus 196 de grade Celsius. Matheryn Naovaratpong a fost diagnosticată cu această boală nemiloasă când nu împlinise vârsta de 2 ani. De când fetița a fost criogenată, părinții i-au păstrat camera ca pe un altar. Ei au mărturisit că atunci când vor trece în neființă vor să adopte același procedeu, pentru ca într-un viitor să poată fi din nou împreună cu micuța lor. O reușită incredibilă le aparține medicilor din orașul britanic Birmingham, care se laudă cu un adevărat miracol. În anul 2011, aceștia au readus la viață un bebeluș aproape sufocat la naștere, după ce l-au congelat timp de trei zile cu ajutorul unui nou aparat medical. Specialiștii i-au scăzut temperatura corpului până la 33 de grade Cerlsius, încetinind metabolismul și reușind să determine creierul să-și revină și să limiteze amploarea leziunilor pe care deja le-a suferit. Bebelușul a fost așezat într-un aparat de răcire asemănător cu cel pentru răcirea motoarelor, și-a revenit și se dezvoltă normal.
250 de persoane sunt adăpostite în instalaţii crionice
Prima persoană criogenată din lume a fost James Bedfort (foto), profesor emerit de Psihologie la Universitatea din California, la 12 ianuarie 1967. O echipă de medici l-au înghețat la doar câteva ore după ce acesta a murit de un cancer la ficat, care s-a răspândit și la plămâni. Cum decesul a avut loc foarte repede și nimeni nu s-a așteptat, acestuia nu i s-a mai scos sângele, ci i-a fost injectat antigel în vene. După doar câteva zile, corpul său a fost introdus într-un recipient etanș, umplut cu gheață uscată, iar, ulterior, profesorul a fost scufundat în azot lichid. După 15 ani şi mai multe mutări de la o unitate de crioconservare la alta, corpul a ajuns la „Life Foundation Alcor Extension”, în Scottsdale, Arizona, unde se află şi acum. În 2002, jucătorul de baseball Ted Williams, de la echipa Red Sox, Boston, a fost îngheţat în instalaţia Alcor cu capul retezat de corp. Fiul său, John Henry, care s-a ocupat de cele necesare, a fost el însuşi îngheţat după ce a murit de leucemie. La nivel mondial, mai mult de 250 de persoane sunt în prezent adăpostite în instalaţii crionice, la un cost minim pe persoană de aproximativ 28.000 de dolari în SUA.