de Carmen Ciripoiu şi Florica Pintea
Rolul anestezistului în timpul operației este capital, întrucât acesta decide administrarea de substanțe care permit menținerea în valori normale a funcțiilor organismului. Chiar dacă rafinarea tehnicilor de anestezie și terapie intensivă a deschis calea progresului major în chirurgie, pacienții încă au nevoie să fie încurajați că totul va fi bine. Despre anestezie, între tehnică și artă, un interviu cu Emilia Drăgulin (medalion; număr de telefon: 0740.239.365), doctor în medicină, cu competență în terapia durerii.
Concluziile consultului preanestezic decid conduita pre, intra și postoperatorie
- Pentru orice pacient care urmează să fie operat, anestezia, considerată acum una dintre cele mai sigure ramuri ale medicinei, este cea mai mare temere. De ce le e frică oamenilor? Să fie oare vorba despre teama de necunoscut?
- Teama de anestezie este prezentă la majoritatea pacienților, și asta pentru că nu există o informare corectă despre ceea ce înseamnă anestezia. În momentul în care suntem supuși unei intervenții chirurgicale sub anestezie, nu mai deținem controlul, și acest lucru creează tot felul de temeri.
- Consultul preanestezic este o întâlnire între anestezist și pacient, programată de preferat cu câteva zile sau săptămâni înainte de intervenția chirurgicală. Cât de important este ca pacientul să fie pregătit pentru anestezie atât din punct de vedere fizic, cât mai ales psihologic?
- La consultul preanestezic evaluăm starea de sănătate, parametrii biologici, antecedentele medicale și chirurgicale. Toate aceste informații ne ajută pe noi, ca specialiști, să putem alege anestezia care presupune cele mai puține riscuri pentru pacient. În plus, este foarte important să i se explice pacientului ce tip de anestezie îi propunem, în funcție de intervenția chirurgicală ce urmează să o efectueze și ce presupune această anestezie. Din experiența mea, în momentul în care pacientului i se explică în detaliu ce tip de anestezie va avea și înțelege care sunt poten- țialele riscuri, dar și beneficiile, frica se reduce semnificativ.
„Consecinţele rahianesteziei sunt reversibile”
- Care sunt cele mai utilizate tipuri de anestezie?
- Există două categorii mari de anestezie - generală și cele regionale, în cadrul acestora intrând și rahianestezia. În ceea ce privește anestezia generală, aceasta poate fi cu intubație sau anestezie generală de scurtă durată, cea intravenoasă.
- Revenind puțin la rahianestezie, majoritatea pacienților sunt neîncrezători, asociind-o cu leziuni ale coloanei. Cât de reală este această afirmație?
- E un mit, ca multe altele legate de anestezie. Multora le e teamă că, după rahianestezie, pot avea cefalee, diverse sechele neurologice. Incidența sechelelor neurologice în prezent este extrem de rară. La începuturile anesteziologiei, la rahianestezie se utilizau ace care erau foarte groase, care perforau dura mater și se pierdea o cantitate destul de semnificativă de lichid cefalorahidian. În prezent, acele folosite au un diametru foarte redus, astfel încât puncția este minimă. Așadar, lichid cefalorahidian nu se pierde, și riscul de a apărea cefaleea postrahianestezie este absolut minimal. Efectul anestezicului local, în funcție de ce tip este folosit, durează de la o oră la patru ore. Cu alte cuvinte, efectele rahianesteziei sunt reversibile.
- Trebuie să țină și pacientul seama de o serie de reguli după rahianestezie?
- Da, iar una dintre acestea este să nu ridice capul de pe pernă și să se hidrateze foarte bine în postoperator. La genul de intervenții la care este posibil, sfătuim pacientul să consume lichide la două ore după operație.
„Substanțele folosite sunt metabolizate, apoi eliminate”
- Foarte multe persoane susțin că anestezia generală le ia un an din viață. Care sunt efectele acesteia pe termen lung?
- Și aici vorbim tot despre mituri. Pacientului îi este cel mai teamă că nu se mai trezește din anestezie, ceea ce este absolut fals, pentru că toate substanțele care se utilizează într-o anestezie generală acționează pe anumiți receptori și au o durată de acțiune. Ulterior, acestea sunt metabolizate și eliminate din organism. În anestezia generală se utilizează un cocteil, pentru că trebuie atinse mai multe obiective, și anume: amnezie, hipnoză, relaxare musculară și cuparea durerii. Efectul acestor medicamente este predictibil. Acestea au o durată de acțiune pe care anestezistul o cunoaște la fiecare clasă, de aceea, în funcție de durata intervenției chirurgicale, se fac readministrări. Iar la finalul intervenției, când pacientul trebuie trezit, dacă există o cantitate reziduală din vreun anestezic folosit, sunt alte medicamente care o neutralizează, și trezirea este inevitabilă.
- De câte ori poate un pacient să facă o anestezie generală?
- Nu există în prezent studii medicale care să ateste că o anestezie generală ar putea crea leziuni neuronale pe termen lung. La pacientul vârstnic, la care deja există o deteriorare a proceselor cognitive, după o anestezie generală tulburările cognitive se pot accentua pentru o perioadă mai îndelungată.
„Trezirea intraanestezică este posibilă dacă nu sunt respectate reguli minimale”
- Există persoane care nu au voie să facă anestezie?
- Pentru fiecare tip de anestezie sunt niște contraindicații absolute și contraindicații relative. De exemplu, nu putem face rahianestezie unui pacient care are tulburări de coagulare, pentru că există riscul să sângereze la locul puncției. Și atunci se va recurge la anestezie generală. Dacă există alergie la anumite medicamente, se vor utiliza medicamente din altă clasă. Cu alte cuvinte, oricărui pacient i se poate găsi cel mai bun tip de anestezie, care să presupună cele mai mici riscuri pentru el.
- Au existat și cazuri de trezire intraanestezică?
- Trezirea intraanestezică este posibilă dacă nu sunt respectate o serie de reguli minimale. Dar mi-e greu să cred că se poate întâmpla asta, atât timp cât pacientul este monitorizat complet și corect. În momentul în care se observă că anestezia se superficializează, reinjectăm, creștem doza, astfel încât pacientul să nu se trezească.
- Ca o concluzie la cele discutate, care sunt riscurile sau complicațiile unei anestezii?
- La finalul consultului preanestezic se stabilește riscul anesteziologic. Cu cât bolile asociate sunt mai numeroase, există riscul apariției unor complicații, care pot fi tratate cu promptitudine.
„Încrederea face ca trupul să fie pregătit pentru intervenţia chirurgicală“
- Ce sfaturi le dați pacienților care urmează să efectueze o operație în care anestezia este absolut necesară?
- În primul rând, să aibă încredere în oamenii pe mâna cărora își lasă viața și sănătatea. În acel moment, organismul este mult mai pregătit și își mobilizează absolut toate resursele pentru a face față cu brio intervenției respective. În plus, trebuie să-și ia informațiile de la specialiști, și nu de pe internet, unde există lucruri subiective, care nu au legătură cu realitatea.