de Roxana Istudor şi Adrian Barna
Creșterea nivelului de zahăr din sânge după consumul de carbohidrați este denumită indice glicemic. Dat fiind faptul că, indiferent de câți fani sau contestatari are, este în continuare folosit pentru controlul zahărului din sânge și al greutății corporale, este util să știți cât mai multe despre această unealtă de măsură.
Intrat în „folclorul” dietelor
Fizicienii David Jenkins și Thomas Wolever stabileau în 1981, după studii îndelungate, o scară de la 0 la 100 a ceea ce au numit indice glicemic. Era doar începutul unor serii de cercetări în cadrul cărora a fost folosită această unitate de măsură, în special în cazul adulților suferinzi de obezitate, cu trigliceridele peste medie sau cu prea multă grăsime în masa corporală. Indicele glicemic a intrat aproape în „folclorul” nutriționiștilor și în general al susținătorilor unui stil de viață sănătos, dar la fel de adevărat este faptul că are și critici. De pildă, se afirmă că este mai puțin relevant în condițiile în care o persoană consumă la aceeași masă alimente diferite, adică un amestec de astfel de „indici glicemici” în aceeași farfurie, notează foodandnutrition.org. Aceste declarații nu au făcut decât să-i determine pe cei doi cercetători să pună la punct un calcul exact al indicelui glicemic pentru varietatea alimentară din obișnuința umană.
Controlul efectului carbohidraților
În ultimii ani, cercetări efectuate în toată lumea au continuat să folosească indicele glicemic pentru a determina predispoziția unor populații diferite la afecțiunile legate de nivelul zahărului din sânge. În timp, s-a făcut legătura între acest indice și diabet sau afecțiunile cardiovasculare, care, după cum se știe, sunt ucigașul numărul unu în lumea contemporană. De pildă, în cazul celor care suferă de diabet, asociația americană de profil a determinat că indicele glicemic este foarte important pentru reglarea nivelului zahărului din sânge prin simpla controlare a cantității de carbohidrați. Ca urmare, Manualul Academiei americane de Nutriție include informații care recomandă chiar indicele glicemic ca alternativă la dieta ketogenică, folosită în cazul persoanelor care suferă de epilepsie. În acest fel s-a subliniat o dată în plus importanța indicelui glicemic în controlul unor afecțiuni dintre cele mai grave. Părerile contrare nu au întârziat. „Indicele glicemic este prea variabil și prea puțin practic pentru a-l putea recomanda pacienților cu diabet”, este de părere medicul specialist și nutriționistul Marina Chaparro, purtător de cuvânt al Academiei de Nutriție din SUA.
Pro și contra
Controversele în jurul relevanței indicelui glicemic pentru măsurarea stării de sănătate continuă. Pe de o parte, Consorțiul Internațional pentru Calitatea Carbohidraților a convenit că această unealtă este eficientă pentru controlul și pentru prevenirea obezității și a bolilor de inimă. Pe de altă parte, Natural Medicines Database, site al Centrului de Cercetare Terapeutică din SUA, afirmă că nu există suficiente elemente care să lege indicele glicemic de aceste afecțiuni. Ca urmare, reperele de dietă oficial adoptate pentru cetățenii americani pentru perioada 2015-2020 nu menționează acest indice. Și scepticismul în folosirea indicelui glicemic pentru lupta cu kilogramele în plus s-a extins în ultima perioadă. După ce ani la rând această unitate a fost folosită de cei care credeau că un indice scăzut înseamnă pierderea de greutate, studii recente asupra unui număr de 91 de persoane care suferă de obezitate au arătat că un indice glicemic mic nu a avut efect nici asupra supraponderalității, nici asupra grăsimii din sânge, nici asupra metabolismului.
Doar o unealtă
Indicele glicemic nu este perfect, dar se poate dovedi o unealtă folositoare pentru controlul nivelului zahărului din sânge în cazul celor care au diabet sau care sunt predispuși la această afecțiune atât de periculoasă. Până la urmă, diabetul nu are la bază doar simpla consumare a unor alimente cu conținut glicemic mare, ci intră în calcul o serie de alți factori de risc, cum sunt variabile metabolice și nutriționale, nivelul de sedentarism, vârsta, sexul, istoricul medical al familiei pacientului. Doar un plan complex, care să ia în calcul toate aceste elemente, inclusiv echilibrul zahărului din sânge indicat de măsurătoarea glicemică, poate avea șanse de succes în prevenirea diabetului.