Hipertensiunea arterială (HTA) este una dintre cele mai importante cauze (ce pot fi prevenite) de morbiditate şi de moarte prematură atât în ţările dezvoltate, cât şi în ţările în curs de dezvoltare, estimată a fi responsabilă pentru 6% din decese la nivel mondial. Până la vârsta de 50 de ani, unul din cinci oameni au hipertensiune arterială, după vârsta de 50 de ani, unul din trei, iar după vârsta de 65 de ani, doi din trei oameni au hipertensiune arterială.
     Nici la noi situaţia nu este îmbucurătoare. Aproximativ cinci milioane de români suferă de hipertensiune arterială, 42% dintre ei nu ştiau însă că au această maladie, iar dintre cei care cunosc acest lucru, doar 61% urmează un tratament. Aceste statistici au fost făcute publice de Eduard Apetrei, preşedintele grupului de lucru HTA, al Societăţii de Cardiologie, la 26 mai, într-o conferinţă de presă organizată cu ocazia lansării unei campanii naţionale de conştientizare a pericolului pe care îl reprezintă HTA şi de prevenire a maladiei.

Un flagel tăcut

    Din păcate, hipertensiunea este un flagel tăcut, ce duce la tot mai multe accidente cerebrale sau la boli de inimă, infarcte şi, implicit, la deces. Cu toate că HTA are o răspândire destul de mare în România, aceasta poate fi prevenită şi combătută. Hipertensiunea arterială apare în general atunci când vasele de sânge se îngustează, îngreunând circulaţia sângelui, lucru ce determină inima să lucreze mai intens. Factorii de risc pentru hipertensiunea arterială (HTA) sunt multipli, unii putând fi controlaţi, alţii nu. Factorii majori de risc ce nu pot fi supravegheaţi sunt: vârsta - peste 40 de ani - şi istoricul familial de HTA, a spus doctorul Marius Vintilă, şef de clinică la Spitalul Sfântul Pantelimon din Capitală, dar şi vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Cardiologie. Printre factorii de risc controlabili sunt: obezitatea, fumatul, consumul de sare, alcoolul, stresul, sedentarismul.

     „Valoarea normală a tensiunii arteriale (TA) este 140/90 milimetri coloană de mercur (mm/Hg). Orice modificare a acestor valori, respectiv a celei maxime sau a celei minime reprezintă un semnal pentru ca respectiva persoană să meargă la medicul de familie şi să verifice TA în repaus şi sus pe braţ, nu jos sau la deget”, a explicat profesorul Apetrei. „La pacienţii diabetici şi la cei cu factori de risc, scăderea TA la 130/80 mmHg sau la mai puţin reduce riscul de boli cardiovasculare”, a mai precizat Apetrei.

Sarea în exces este periculoasă

    Legat de consumul de sare, profesorul Vintilă a spus că un consum normal înseamnă 1,5 g pe zi, în timp ce „românii consumă de zece ori mai mult. În plus, toate alimentele cumpărate din magazine conţin şi sare, aşa cum conţin E-uri. De aceea, reducerea sării din alimentaţie reprezintă un beneficiu. Oamenii trebuie să înţeleagă faptul că HTA este foarte periculoasă”, a mai spus Marius Vintilă. Ovidiu Băjenaru, şeful clinicii de neurologie a Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti, a afirmat că HTA favorizează boli cardiace (angină pectorală, infarct miocardic, insuficienţă cardiacă), accidente vasculare cerebrale (AVC), demenţă şi insuficienţă renală. „În România, AVC reprezintă prima cauză de mortalitate, iar o cincime dintre supravieţuitorii unui accident vascular cerebral dezvoltă în următorii cinci ani demenţă. HTA este cel mai important factor de risc pentru toate tipurile de AVC”, a mai spus Ovidiu Băjenaru.

Ana-Maria Gomboş şi Elena Şerban