de Carmen Ciripoiu şi Daniel Alexandrescu
Dacă până nu demult principalii factori ai erodării sănătății au fost hipertensiunea, obezitatea, diabetul și colesterolul mărit, specialiștii au descoperit că mai există o toxină celulară, mai puțin cunoscută, considerată a fi mult mai periculoasă decât colesterolul. Cercetată abia din anul 1992, homocisteina contribuie la obturarea și distrugerea vaselor de sânge, inclusiv a celor care alimentează creierul și face să crească riscul de infarct, de demență senilă, de accident vascular cerebral și de depresie.
Sporește riscul de deces cu 33%
Puțină lume cunoaște faptul că homocisteina este un produs toxic de descompunere, intermediar, ce rezultă din metabolismul proteinei în corpul uman, mai exact prin descompunerea metioninei. Specialiștii susțin că nivelul homocisteinei crește, odată la zece ani, cu aproximativ 10%, ca urmare a consumului de preparate de tip fast-food și a asimilării din ce în ce mai greu a vitaminelor din alimentele ingerate, și poate ajunge ca la persoanele de peste 85 de ani să depășească limita normală chiar și cu 60%. Aceste valori crescute sunt devastatoare mai ales pentru sistemul circulator, întrucât homocisteina distruge pereții arterelor și formează cheaguri de sânge. De aici și riscul sporit de deces cu până la 33%. În cazul în care aportul de acid folic și de vitamina B din alimentație nu este suficient, homocisteina nu poate fi descompusă și nici eliminată. De asemenea, consumul exagerat de cafea afectează asimilarea de acid folic și vitaminele B în tractul intestinal. În plus, oamenii de știință afirmă că cei care au o dietă bogată în ouă, pește, organe, alune braziliene sau porumb acumulează mai multă homocisteină. Există și medicamente care influențează metabolismul metioninei și „mănâncă” vitaminele B și acizii folici, din rândul cărora fac parte antibioticele, medicamentele folosite în tratarea tuberculozei, anticoncepționalele, expectorantele și antiepilepticele.
Provoacă stări de epuizare
Sunt și afecțiuni care presupun o creștere a necesarului de vitamine din complexul B. Specialiștii susțin că valorile crescute ale homocisteinei reprezintă un risc major de accident vascular cerebral, dar și de apariție a aterosclerozei, pericolul deteriorării vaselor de sânge fiind mai mare la femei decât la bărbați. Cu cât este mai redusă cantitatea de vitamina B6, cu atât crește riscul apariției cancerului de colon, iar femeile care consumă puțină vitamina B12 pot face cancer de sân. De asemenea, lipsa vitaminei B12 declanșează depresia și afectează capacitatea de concentrare și de memorare. Studiile au relatat faptul că mai mult de 80% dintre persoanele care suferă de boala Crohn au un deficit de acid folic, valoarea mare a homocisteinei ducând și la demența senilă. Extrem de sensibili la creșterea de homocisteină sunt bolnavii de diabet. Totodată, creșterea nivelului acesteia provoacă stări de epuizare și crește riscul de infarct cu până la 70%. Tot homocisteina este cea care distruge anumiți receptori din creier, favorizând astfel apariția bolii Parkinson. Potrivit unor studii realizate de cercetătorii din Boston, femeile aflate la menopauză care au un nivel ridicat al homocisteinei sunt predispuse la osteoporoză, dar și la tromoboză și embolie pulmonară. Prin administrare de acid folic în timpul sarcinii, se previne instalarea malformațiilor congenitale.
Principalii furnizori de vitamine din complexul B
Cele mai bune surse naturale de vitamina B12 sunt reprezentate de produsele de origine animală, cum este carnea de pui, de porc, de vită, lactate, ouă, ton, somon, scoici, midii. Totodată, racii sunt bogați în vitamina B12 și excepționali pentru întărirea sistemului imunitar, iar macroul conține pe lângă vitamina B6 și acizii grași Omega 3, care ajută la scăderea tensiunii arteriale. Oamenii de știință susțin că deficitul de vitamina B12 se manifestă prin stare de oboseală accentuată, dereglări ale ciclului menstrual, anemie, pierderi de memorie, depresie, anxietate şi iritabilitate, palpitaţii, dezorientare, greţuri, balonări, arsuri la nivelul cavităţii orale, în timp ce excesul poate crește riscul de dezvolare a anumitor celule canceroase în stadiu latent, iar pentru persoanele diagnosticate cu cancer, hipervitaminoza poate duce la extinderea celulelor tumorale şi un risc crescut de crize de astm bronşic. Varza creață și salata de andive sunt doi dintre cei mai puternici furnizori de acid folic, aceste legume putând combate cu succes homocisteina.
Sparanghelul, cel mai bogat în acid folic din întregul regn vegetal
Specialiștii afirmă că sparanghelul este cel mai bogat în nutrienți cu acid folic din întregul regn vegetal, câteva tije de sparanghel fiert oferind 65% din nevoile dumneavoastră zilnice. Totodată, sparanghelul conține și alte elemente nutritive necesare corpului, inclusiv vitamina K, vitamina A, vitamina C și mangan. Pentru a nu i se distruge valorosul conținut de acid folic, varza de Bruxelles trebuie fiartă în foarte puțină apă cu sare. În plus, puteți consuma și conopidă, întrucât este plină de acid folic, dar și de vitamina C și alte minerale. Atenție! Nu cumpărați conopidă care are pete maronii! O sursă importantă de acid folic este și broccoli, o cană oferindu-vă 24% din necesarul zilnic. Se recomandă consumul de broccoli crud sau fiert foarte ușor. Cel mai iubit fruct mexican, avocado, conține la rândul său 22% din necesarul zilnic de acid folic, dar și acizi grași, vitamina K și fibre dietetice, iar bamele sunt o altă sursă importantă. O bogăție de vitamina B12 o reprezintă brânza moale, iar 100 g semințe de floarea-soarelui cuprind 0,4 mg vitamina B6 și, în proporție de 90%, acizi grași nesaturați, extrem de sănătoși. Ficatul, spun oamenii de știință, este cea mai bună sursă de vitamina B12, dar conține și o altă vitamină din aceeași familie, vitamina B5, cu un rol important în metabolismul lipidelor. În cazul germenilor de grâu, vitamina B6 se îmbină cu acidul folic.
B12, indispensabilă pentru transportul oxigenului în sânge
Cercetătorii susțin că necesarul zilnic de vitamina B6 al femeilor poate fi acoperit cu doar două banane. Această vitamină contribuie la formarea hemoglobinei, la procurarea rapidă a energiei necesare organismului, dar și la transmiterea influxurilor nervoase. Atenție! Chiar și cel mai mic deficit de vitamina B6 duce la crăpături ale pielii și la colțurile gurii, mătreață, oboseală, probleme intestinale, rezistență slabă la infecții, dereglări ale ciclului menstrual. Oboseală extremă și o diminuare vizibilă a rezistenței la efort fizic o constituie şi lipsa vitaminei B12, aceasta fiind indispensabilă pentru formarea globulelor roșii și transportul oxigenului în sânge. Cunoscută și sub numele de vitamina B9, acidul folic reduce apariția bolilor cardiovasculare și ajută la scăderea nivelului ridicat al homocisteinei în sânge. Carența de acid folic se recunoaște prin dureri de cap, oboseală și amețeli, diaree, iar sistemul imunitar formează mai puțini anticorpi.