de Roxana Istudor şi Alexandru Brădescu
Mâncarea este una dintre plăcerile vieții, spune o vorbă celebră. Dar nu chiar pentru toată lumea. Unii dintre semenii noștri se tem de elemente din spectrul alimentar, până la nivelul groazei.
Cina cea de... groază
Foarte mulți oameni au emoții la gândul unei reuniuni de familie sau al unei cine cu străini. În cazul unora, însă, această teamă, denumită deipnofobie, este de-a dreptul o teroare. Cei care suferă de această fobie preferă să ia masa în liniște deplină și singuri. Această reacție este de regulă urmarea unui eveniment traumatic de genul unei cine importante ratate. De asemenea, potrivit specialiștilor, dată fiind componenta socială a acestei fobii, o copilărie traumatizantă poate fi o altă cauză a instalării acestei temeri.
Vinul care aduce anxietatea
În societatea contemporană aproape nu mai poate fi imaginat un eveniment fără vin. Există, însă, și persoane care fac „opinie separată”: în prezența licorii lui Bachus apar și elementele anxietății, ca respirația sacadată, tremurul, incapacitatea de a face față situației de moment sau unor simple interacțiuni umane. În cazurile mai grave intervin chiar vărsăturile atunci când persoana respectivă simte chiar și miros de vin. De regulă, ședințele de terapie de comportament pot ameliora această afecțiune, cunoscută ca oenofobie.
Teroarea... castraveților
Într-o lume care pune legumele în prim-planul unei vieți sănătoase există și persoane care pur și simplu se tem de inofensivele roșii, vinete, castraveți sau ardei. De foarte multe ori se poate observa la copii, dar și mulți adulți manifestă o aversiune majoră față de legume. Când aceasta le afectează viața de zi cu zi, este vorba despre lacanofobie, frica instinctivă de verdețuri. Ca urmare, aceste persoane au probleme serioase atunci când trebuie să meargă la cumpărături sau dacă au nevoie de o alimentație echilibrată. În unele cazuri, chiar simpla vedere a legumelor poate induce întreruperi de respirație și de amețeli.
Spaima de aragaz
Mageirocofobia este groaza de a intra în bucătărie și de a găti. Cei care suferă de acest tip de temere au tot felul de manifestări: evită bucătăria, ocolesc aragazul, intră în panică doar la gândul că au de făcut un fel de mâncare, se tem că ar putea fi otrăviți sau că există pericolul de a se intoxica, nu vor să așeze alimentele pe platou etc. Toate aceste elemente compun tabloul unei persoane care are mari dificultăți de a se adapta vieții de fiecare zi, cu atât mai mult cu cât acești oameni sunt nevoiți să ia masa exclusiv în oraș, ceea ce nu este nici ieftin și, potrivit specialiștilor, nici sănătos.
Untul de arahide, inamicul numărul 1
Despre arahibutirofobie se poate spune că este teama cea mai specială. Mai precis, cei cu această fobie se tem că untul de arahide li se poate lipi de cerul gurii și astfel pot muri înecați. Suferinzii nu au, din fericire, probleme la vederea acestui produs sau dacă îl miros, dar dacă îl ingerează pot manifesta simptome teribile, ca transpirația nervoasă, tremuratul, respirația neregulată. Nici chiar dacă sunt conștienți de faptul că teama lor este stranie și irațională, acești oameni nu se pot controla. În cazurile cele mai grave, cei care suferă de această fobie evită untul de arahide cu orice preț și chiar arahidele în totalitate.
Desertul de coșmar
Oricât de greu ar fi de crezut, există oameni care se tem până la groază de unul dintre cele mai delicioase produse pe care le-a inventat gastronomia mondială: ciocolata. Legată de marile celebrări din viața fiecăruia, Ziua Îndrăgostiților, Paște, Crăciun, aniversări, nunți, botezuri etc., ciocolata poate fi un coșmar pentru cei care suferă de fobie față de desertul suprem. Această groază, care se manifestă chiar și în cele mai obișnuite situații - dacă un coleg ține un baton de ciocolată pe birou, de pildă - și generează reacția virulentă a acestor persoane de a fugi la baie și a se spăla creează tensiune în situațiile care implică ciocolata. Și sunt foarte multe...
Atacul peștilor
Orice ar fi - miros, aspect, nume, preparat - peștele nu trebuie nici măcar zărit de cei care suferă de ihtiofobie. Aceste persoane se tem și de ideea că peștii înoată în apă. Această panică are componente diverse: cea de a consuma mercur prin intermediul cărnii, de blesteme etc. Cei care suferă de această ciudată fobie pot manifesta anxietate, amețeli, tremur, senzația de gură foarte uscată. De regulă evită orice loc în care ar putea exista chiar și ideea de pești. Unii își tratează ihtiofobia cu ajutorul ședințelor de hipnoză.
Teama de a înghiți
Fagofobia are grade diferite de gravitate și poate ajunge chiar să pună în pericol viața celui care suferă de această afecțiune. Pe scurt, este vorba despre teama de a înghiți. Fagofobii sunt terorizați de ideea de a-și înghiți propria salivă, crezând că se vor îneca. În multe cazuri există urmări severe, cum sunt deshidratarea, devitaminizarea, chiar malnutriția, întrucât acești oameni pur și simplu sar peste cât de multe mese pot. În plus, nu pot lua tratamente medicamentoase. Iar atunci când este imperios necesar să se hrănească, recurg la tot felul de manevre, cum ar fi mestecatul peste măsură sau evitarea anumitor texturi alimentare. Foarte dificil de abordat, acest tip de fobie este și greu de tratat: atunci când persoana merge la medic, acesta nu găsește nimic în neregulă. Întreaga teroare se bazează pe o senzație.
Mâncarea care panichează
Cipofobia este o afecțiune cu urmări atât de grave, încât este luată foarte în serios de psihologi. Cei care suferă de acest tip de temere sunt terorizați de însăși ideea de a mânca. Prelungesc intervalele între mese cât de mult pot, se îngrozesc la ideea că mâncarea pe care o înghit este preparată de persoane pe care nu le cunosc, că are data expirată, se tem până la teroare de pui și de carnea de vită. În condițiile în care această fobie se poate dovedi letală, specialiștii efectuează serii de teste și de studii pentru a găsi o rezolvare.