Main menu

header

de Călin Popa şi Sorin Dumitrescu

Zgomotul „alb“ afectează creierul

Cercetătorii de la Universitatea din Iowa, SUA, au dus la bun sfârșit un studiu în urma căruia a rezultat faptul că zgomotul „alb”, de fundal, cum ar fi acela al unui ventilator, al uscătorului de păr sau al televizorului, afectează creierul. Recomandat de regulă pacienților cu afecțiuni mintale care au nevoie să le fie „acoperite” alte zgomote din creier, acesta este omniprezent în viața de fiecare zi, dar este departe de a fi atât de inofensiv cum s-ar putea crede.

Genele, responsabile de succesul la şcoală

O cercetare recentă, derulată de experți din cadrul Universității Texas, în colaborare cu colegi de la King’s College, din Londra, a evidențiat faptul că genele sunt în cea mai mare parte responsabile pentru evoluția academică a unui copil. Din școala elementară până în ultima zi de liceu, „două treimi dintre diferențele de învățare care se manifestă între copii provin din deosebirile de ADN”, explică Margherita Malanchini, unul dintre autorii studiului. Restul procentelor evidențierii școlare depind de mediul de creștere, de anturaj și de profesori.

Strângerea moale a mâinii, semn de diabet

Adolescenții care au o strângere moale a mâinii sunt mai predispuși să dezvolte diabet sau boli cardiovasculare mai târziu în viață, arată un studiu de dată recentă al specialiștilor de la Universitatea Baylor. Riscul în cazul acestor tineri este de trei ori mai sporit decât pentru cei care au o strângere de mână fermă, gest care este considerat un indicator al fragilității sau, dimpotrivă, al sănătății unei persoane. Noua cercetare a făcut legătura între starea mușchilor unui adolescent și felul în care strânge mâna.

Nazurile la mâncare, semn de intoleranţă alimentară

Biochimistul Gill Hart atrage atenția asupra faptului că ceea ce părinții numesc „nazuri” la mâncare ale copiilor pot fi semnele distincte ale intoleranței la anumite alimente. Potrivit specialistului european, refuzul celor mici de a se hrăni cu anumite produse nu înseamnă automat că aceștia sunt răzgâiați, ci poate fi felul în care copiii transmit o intoleranță pe care n-o pot exprima în cuvinte. „Există cazuri în care un copil își poate chiar pierde pofta de mâncare pentru că nu-i poate spune părintelui care insistă cu anumite alimente că acestea îi fac rău la stomac”, punctează Hart.