de Cătălin Tăgârță şi Gabriela Comşa

Succesul alăptării, care este esențială pentru un start sănătos în viață, este atașarea corectă a bebelușului la sân. Multe mame nu reușesc să facă acest lucru din prima zi, însă cu multă răbdare și cu puțin ajutor din partea celor din jur, vor ajunge să își hrănească micuții. Livia Toboșaru (medalion), moașă licențiată la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, consultant în alăptare certificat IBCLC, consultant certificat internațional în babywearing, educator prenatal certificat Lamaze și „doula” (prietenă la naștere), ne-a dat câteva ponturi despre atașarea corectă la sân, precum și despre mijloacele de suplimentare a alimentației care nu creează dependență și nu fac bebelușul să refuze sânul ulterior.

Puneți comprese calde și faceți masaj

- Livia, la cursul gratuit despre alăptare pe care îl susții aproape săptămânal la Prăvălia părinților, din București, ai vorbit despre atașarea corectă la sân a bebelușului. Te rog să le povestești și cititorilor noștri!

- Atașarea corectă presupune că bebelușul este adus la sân cu gurița larg deschisă, cu maxilarele desfăcute mult, pentru a cuprinde cât mai mult din areolă (cercul roz-maroniu din jurul mamelonului), nu doar mamelonul. Atașarea doar de mamelon, ca la biberon, cu gura puțin deschisă, nu e corectă. Bebe nu trebuie să soarbă mamelonul, ci să-și umple gura de sân, să-i ajungă sânul în spatele cerului gurii. E nevoie de multă răbdare la început, întrucât totul e nou atât pentru mamă, cât și pentru bebeluș. El are reflexul de a suge încă din burtică, dar atașarea o învață, de aceea e important să exersăm atașarea corectă la fiecare alăptare. Atenție! Atașarea greșită la sân este dureroasă de cele mai multe ori, duce la formarea de răni (ragade), din cauza unei atașări superficiale lactația de multe ori nu e stimulată eficient, sau uneori sânul nu e golit bine și pot rămâne noduli în sâni, zone din care laptele nu a ieșit. E recomandat ca mamele să pună comprese calde și să facă masaj în zona respectivă înainte de alăptat, iar după alăptat pot recurge la comprese cu frunză de varză crudă strivită în prealabil, pentru a fi suculentă.

„Mastita nu înseamnă sfârșitul alăptării”

- Cum își pot da seama proaspetele mămici că nodulii persistă?

- Dacă nodulii persistă mai multe zile, zona poate deveni roșie, tare, dureroasă, fierbinte, mama poate face chiar și febră. Asta se numește mastită, însă nu înseamnă sfârșitul alăptării! Se iau antibiotice la indicația medicului ginecolog și se poate alăpta în continuare.

- Ce poziții de alăptare recomanzi?

- Mămicile experimentate pot alăpta în nenumărate feluri, inclusiv din picioare. Însă pentru început, sunt recomandate „poziția leagănului încrucișat” („cross cradle hold”) și poziția „minge de fotbal la subraț” (numită și „poșetă”). Spre exemplu, în prima, mama stă în șezut, pe un fotoliu sau pe un scaun confortabil. Poate pune pe picioare perna de alăptat sau o pernă normală și îl ține pe bebe cu totul întors spre ea, cu fața lui spre sânul său și cu burtica lui lipită de burta ei (deci ureche, umăr, șold în linie dreaptă), iar cu mâna opusă sânului de la care îl alăptează îi aduce capul spre sân, susținându-i ceafa, ținându-l de urechi. Cu mâna care e pe partea sânului de la care alăptează susține sânul. Poziționează mamelonul sub nasul bebelușului, pentru ca acesta să caște gura în sus și atunci se aduce capul lui spre sân, nu sânul spre cap. Dacă mama se apleacă spre capul bebelușului, pentru a-i introduce sânul în gură, va sta aplecată mult timp și practic va alăpta într-o poziție inconfortabilă, de multe ori pe zi!

„Poziția «poșetă», utilă în special pentru mamele cu cezariană”

- Ce e de făcut dacă nu apucă bine sânul, cum spuneai mai devreme?

- Dacă nu apucă bine sânul, se introduce ușor degetul mic al mamei în colțul guriței copilului și se detașează cu grijă, altfel e dureros pentru mamă.

- Descrie-ne, te rog, și poziția „poșetă”...

- Poziția „poșetă” sau „minge de fotbal american” („football hold”): mama stă în șezut pe pat/canapea și așază perna sau pernele pe care e pus copilul în lateral. Bebelușul vine pe sub braț, susținut de pernă și de mâna mamei, cu piciorușele spre spatele mamei și capul puțin ridicat, în dreptul sânului. E o poziție utilă în special pentru mamele cu cezariene, întrucât nu se mai pune presiune pe abdomen. După atașare se pot face compresii ale sânului. Ținem sânul de la bază și apăsăm ușor câte unul-două minute, să-i vină laptele mai ușor. Și, foarte important, ascultăm dacă înghite. Când lactația e redusă cantitativ, se recomandă să alternăm sânii des, la 10-15 minute, pentru ca bebelușul să înghită laptele din ambii sâni și să-i stimuleze la fiecare alăptare. După ce lactația mai crește, poate fi ținut să sugă mai mult la un sân, 20-30 de minute, apoi mutat la celălalt.

- Ce e de făcut dacă cel mic adoarme la sân?

- Dacă adoarme, trebuie trezit, reactivat. Îl gâdilăm ușor, îl mângâiem, să îi atragem atenția. La mamele care după câteva zile ajung să aibă foarte mult lapte, bebelușii se satură dintr-un singur sân la o masă, dar ele sunt excepția, nu regula. Majoritatea nou-născuților sug din ambii sâni la o masă.

„Atașarea doar de mamelon, ca la biberon, cu gura puțin deschisă, nu e corectă. Bebe nu trebuie să soarbă mamelonul, ci să-și umple gura de sân“

Folosind sistemul SNS, bebeluşul nu se va obişnui cu biberonul

- Spuneai că sunt foarte rare cazurile în care, din diverse motive, mamele chiar nu pot alăpta. De asemenea, mai este perioada imediat după naștere, când lactația se instalează mai greu și bebe trebuie hrănit cumva. Cum facem pentru a nu-l obișnui cu biberonul și să nu refuze sânul când apare lactația? În maternități am înțeles că multe asistente se folosesc de linguriță sau de seringă.

- Există metode de suplimentare mai „prietenoase” cu sânul decât biberonul, adică metode ce au un risc mai mic ca bebelușul să refuze sânul în favoarea hrănirii cu biberonul, deoarece mulți bebeluși ajung să facă asta cu timpul. Într-adevăr, ca să nu folosiți biberonul, în spital aveți la îndemână varianta suplimentării cu seringa. O altă variantă, cea mai prietenoasă cu sânul, este de a suplimenta copilul direct de la sân, cu ceea ce se numește „Supplemental Nursing System” - SNS sau sistem de alăptare/nutriție suplimentară. Este cea mai bună metodă, deoarece bebelușul nu știe decât de sân. În timp ce este atașat la acesta pentru a suge, pe lângă sân, până la mamelonul mamei, îi intră în guriță un firicel subțire, care are celălalt capăt în recipientul cu suplimentul de lapte, iar când bebelușul trage din sân îi vine lapte și prin firicel. Un astfel de SNS poate fi făcut cu o sondă de alimentație (de cea mai mică dimensiune, se găsesc la magazine tehnico-medicale) sau cu un dispozitiv în sine, fabricat special pentru asta, cum este SNS Medela.